József Kulcsár-Terza, deputat din microregiunea istorică Trei Scaune, a înregistrat proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc ca iniţiativă legislativă individuală la Camera Deputaţilor, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Preşedintele organizaţiei Trei Scaune a Partidului Civic Maghiar (PCM), care şi-a obţinut mandatul de deputat pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), a informat presa despre acţiunea lui printr-un comunicat.
Politicianul a înaintat Parlamentului Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).
“Am încredea că gestul meu nu va însemna doar aducerea cauzei Ţinutului Secuiesc în atenţia Parlamentului, ci va oferi posibilitatea ca şi naţiunea majoritară să recunoască şi să accepte dreptul nostru la deplină libertate naţională în urma unui dialog clădit pe argumente” – afirmă politicianul PCM.
El şi-a exprimat convingerea că secuii au dreptul la autodeterminare internă, ce le-a fost promisă în Declaraţia de la Alba Iulia adoptată în data de 1 decembrie 1918, iar reprezentanţii aleşi ai comunităţii secuieşti trebuie să profite de orice ocazie pentru a semnala această voinţă comună.
József Kulcsár-Terza a declarat agenţiei ungare de presă MTI că el tratează problema de faţă ca pe o chestiune de onoare.
“Sunt membru al CNS şi consider că proiectul trebuia depus. Când am solicita respectarea promisiunilor de la Alba Iulia dacă nu acum, înaintea anului centenar?” – a declarat deputatul, exprimându-şi speranţa că, spre deosebire de ocaziile anterioare, Parlamentul nu va respinge proiectul fără o dezbatere de fond.
Fiind întrebat dacă a încercat să-l convingă pe colegul lui de partid Biró Zsolt, preşedintele PCM sau pe ceilalţi membri ai grupului parlamentar UDMR să semneze proiectul legislativ, József Kulcsár-Terza a declarat că s-a consultat cu colegii din grupul parlamentar şi le-a arătat de ce consideră importantă depunerea acestei iniţiative legislative, adăugând că în opinia lui, nu el trebuie întrebat de ce este singurul semnatar al proiectului de lege.
În privinţa alegerii momentului, deputatul PCM a explicat că în decursul activităţii parlamentare trebuie luate în considerare şi alte probleme importante pentru comunitatea maghiară, cum ar fi, iniţiativa de modificare a pragului referitor la utilizarea limbii materne sau cazul Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş. Din cauza acestora a aşteptat încheierea sesiunii parlamentare, a explicat el.
În Parlamentul României au avut loc două voturi referitoare la statutul care prevede autonomia Ţinutului Secuiesc, primul în 2004, iar cel de-al doilea în 2012, când a fost înaintată o variantă modificată a acestuia. Ambele proiecte iniţiate de câţiva deputaţi UDMR au fost respinse, fără a fi dezbătute şi fără să primească vreun vot de susţinere din partea parlamentarilor români.
UDMR a iniţiat în 2014, premergător campaniei electorale prezidenţiale, o dezbatere publică referitoare la proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, pe care însă nu l-a înaintat niciodată Parlamentului.
