Istoricul clujean Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a comentat situația de la Cluj, în contextul preluării Prefecturii de către UDMR.Contactat de reporterul Gazeta de Cluj, istoricul Abrudan a subliniat faptul că în situația de față este vorba despre o negociere politică, însă personajele politice care țin frâiele „tratativelor” nu par să ia seama de însemnătatea unor evenimente istorice importante.
RELATAREA DIN GAZETA DE CLUJ:
PNL Cluj a ratat funcții însemnate în cadrul negocierilor politice. Printre acestea, menționăm funcția de șef al Prefecturii Cluj, preluată de UDMR. La baza eșecului înregistrat de liberalii organizației județene stau mai multe aspecte, pe care reporterul le-a detaliat în articolul Tensiuni în „partidul meu”. Cum a eșuat PNL Cluj. Își dă demisia Tișe?.
Preluarea șefiei Prefecturii Cluj de către UDMR cântărește greu în ochii istoricilor – și nu doar a istoricilor, ci și a cetățenilor. Situația ridică tot mai multe întrebări, luând în calcul faptul că UDMR a preluat cinci prefecturi: Cluj, Arad, Sălaj, Satu Mare și Covasna, iar pe cea de la Cluj Kelemen Hunor e dispus să o cedeze în locul celei de la Bihor.
Politicienii români cedează în fața celor maghiari, este de părere istoricul clujean Mircea Abrudan.
„La Cluj, unde maghiarii reprezintă 18% din populație, avem viceprimar maghiar, în timp ce la Carei, unde 38% sunt români și 51% sunt unguri, atât primarul, cât și viceprimarul sunt unguri”, a evidențiat Mircea Abrudan. Idem și la Miercurea-Ciuc – primarul și viceprimarul sunt maghiari, în timp ce 79% din populație este maghiară, iar minoritatea este reprezentată de români (17%).
Primul prefect maghiar după 1940-1944
Organizația județeană UDMR a reușit să-și impună prefect la Cluj. Ultimul prefect maghiar din Cluj a activat în 1940-1944, când regiunea se afla sub ocupația maghiară.
„Sunt niște negocieri și o politică pe care UDMR-ul o urmărește din ’90 încoace. Nu văd nimic nou din acest punct de vedere. Ce este nou ține de mentalul colectiv al oamenilor. Adică la Cluj nu am avut un prefect maghiar, care e reprezentantul Guvernului în teritoriu, din anul 1944 încoace, iar preluarea Prefecturii Cluj de către UDMR e ceva șocant într-o anumită măsură”, a declarat pentru Gazeta de Cluj istoricul clujean.
Politrucii de la București au negociat la cifre ciolanul
„A fost o negociere politică. Sunt convins că politicienii de la București habar n-au de Dictatul de la Viena și ce a însemnat asta pentru românii din Transilvania. Pur și simplu sunt niște politruci ordinari, care au negociat la cifre ciolanul, reprezentat de prefecturi.
Au pus un prefect maghiar la Arad, unde nu cred că sunt 15% maghiari. La Cluj avem și viceprimar, chiar dacă nu era necesar să avem un viceprimar maghiar, reflectând opțiunea de vot aici.
Pe mine, ca istoric român, situația aceasta mă revoltă”, a conchis cercetătorul clujean Mircea-Gheorghe Abrudan.