Premierul Theresa May a explicat că referendumul din 23 iunie reprezintă un semn că imigraţia este la un nivel prea mare. Dintre cele 31,7 milioane de persoane angajate în Marea Britanie la sfârşitul lunii iunie, 5,4 milioane sunt născute în străinătate.
”Vrem în continuare să aducem în Marea Britanie persoanele care au calificările cele mai înalte”, a afirmat ministrul britanic de Interne, Amber Rudd, la o reuniune a Partidului Conservator pe tema Brexit. ”Dar doar prin reducerea cifrelor la niveluri sustenabile putem schimba percepţia opiniei publice astfel încât imigraţia să redevină un lucru acceptabil”, a explicat Amber Rudd.
Printre măsurile analizate de Guvernul de la Londra se numără fixarea unor cote privind angajarea străinilor.
”În scurt timp, ne vom consulta asupra viitoarelor măsuri pentru ţinerea imigraţiei sub control. Vom analiza situaţia de pe piaţa muncii şi a studiilor. Acest lucru va include şi posibilitatea înăspririi testelor efectuate de companii înainte de a face recrutări din străinătate”, a subliniat Rudd.
Efectele Brexit-ului, necunoscute încă, stârnesc însă îngrijorare în Regatul Unit. De exemplu, Curtea de Justiţie din Irlanda de Nord examinează dacă Brexitul necesită aprobare parlamentară.
Este vorba de o contestare judiciară împotriva ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără a necesita un vot final din partea ţării componente în Parlament.
Cazul a fost înaintat de un grup de politicieni care consideră că procedura Brexitului necesită de asemenea un vot din partea Irlandei de Nord.
Deşi, în cadrul referendumului din iunie 52% din cetăţenii Marii Britanii au votat în favoarea Brexitului, 56% din cei care au votat în Irlanda de Nord au fost pentru rămânerea statului britanic în Blocul comunitar.
Partidele naţionaliste irlandeze se opun Brexitului, pentru că acesta ar putea submina un acord de pace semnat în anul 1998, ar reintroduce controalele la frontierele cu Irlanda şi ar elimina finanţările din partea Uniunii Europene.
Cel mai mare partid din Irlanda de Nord, Partidul Democrat Unionist, susţine Brexitul iar aceasta a sporit tensiunile între liderul partidului, Arlene Foster, şi naţionaliştii irlandezi, care sunt partenerii acestuia de coaliţie.
Conform Guvernului britanic, iniţierea procesului Brexit nu necesită aprobare parlamentară.
Vicepremierul nord-irlandez Martin McGuinness, membru al formaţiunii republicane Sinn Fein, propune un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie şi unirea cu Irlanda, după decizia britanicilor de ieşire din UE.
De alltfel, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a sugerat deja posibilitatea unui nou vot pentru independenţă şi posibila disoluţie a Marii Britanii.
Irlanda ar putea reintroduce controalele la frontiera cu Irlanda de Nord
Ministerul irlandez de Externe, Charlie Flanagan, a declarat că autoritățile de la Dublin ar putea să reintroducă controalele la frontiera cu Irlanda de Nord, în urma deciziei Marii Britanii de a ieși din UE, relatează The Associated Press online.
Atât Londra, cât și Dublinul, au insistat că nu doresc revenirea la controalele la frontieră.
Întrebat fiind dacă controalele la frontiară între cele două state ar putea fi reintroduse, ministrul irlandez a declarat pentru postul de radio Newstalk că ”acest scenariu nu poate fi exclus”.
”Reintroducerea unei frontiere întărite ar prezenta o mare provocare, aceasta este o chestiune care preocupă pe toată lumea de pe această insulă”, a adăugat Flanagan. ”Aceasta este cea mai mare schimbare în planul politicii externe de când Irlanda s-a alăturat CEE (Comunitatea Economică Europeană) în urmă cu 43 de ani”, a mai precizat oficialul.
Frontiera ce desparte Irlanda de Regatul Unit a fost întărită până în 1998, când un acord de pace a pus capăt violențelor dintre separatiștii catolici, ce voiau separarea de Marea Britanie și alipirea la Irlanda, și unioniștii protestanți, ce doreau ca Irlanda de Nord să rămână britanică.
Avertismente din partea liderilor europeni
Guvernele din Uniunea Europeană s-au plâns că planul premierul britanic Theresa May de a începe negocierile pentru Brexit din aprilie anul viitor nu oferă destule detalii și că nu va putea porni discuțiile informale pe care le dorește înainte de acel termen.
May a declarat recent pentru prima oară că va declanșa planul de doi ani de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017 și a declarat pentru BBC că prin acest anunț speră că va ajuta țările din UE să permit discuții preliminare care să asigure o tranziție ușoară.
Această cerere nu a fost primită bine pe continent, în condițiile în care politicenii au reiterate că May trebuie să invoce Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care permit unei țări să iase din UE, înainte de a începe orice negocieri. Investitorii se tem că există șanse ca ”divorțul” să fie o ruptură mai violentă în loc de o despărțire ușoară.
”Nu vor fi negocieri fără notificare”, a spus Raimundas Karoblis, vice-ministrul pentru afaceri externe al Lituaniei.
Ministrul pentru integrare europeană al Suediei, Ann Linde, a spus că ”nu vor fi negocieri naționale, separate”.
Țările din Uniunea Europeană care nu și-au exprimat încă direct refuzul pentru negocieri ar putea fi puse sub presiune să nu pornească discuțiile cu Marea Britanie, în condițiile în care aceasta ar putea duce la tensiuni între cele 27 de state membre rămase în UE.
În acest timp, secretarul american de Stat, John Kerry, recomandă Londrei să mențină cele mai strânse relații posibile cu Uniunea Europeană în contextul negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Blocul comunitar, adăugând că nu este loc de politici izolaționiste.
”Nu ne vom ascunde interesele: Avem nevoie de cea mai puternică Uniune Europeană, cea mai puternică Mare Britanie și o relație integrată, colaborativă între ele”, a declarat Kerry cu ocazia unui discurs susținut la Bruxelles.
”Niciodată nu ar trebui să consideram drept garantate lucrurile bune aduse de unitatea Europei”, a mai adăugat oficialul american, care a mai spus că unitatea Europei este de o importanță vitală pentru relațiile transatlantice.
”Cine ar putea argumenta în mod credibil că o națiune care operează în vid ar fi cumva mai eficientă și efectivă?”, a declarat Kerry, făcând referire la amenințările complexe cu care lumea se confruntă și la tot mai profunda interconectare globală în plan economic și tehnologic.
