UDMR lansează o campanie de informare privind recensământul care va începe în luna martie, a declarat Hunor Kelemen, preşedintele Uniunii, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Potrivit preşedintelui UDMR, recensământul este o cauză comunitară la care toată lumea poate contribui. El a adăugat că vor un recensământ eficient şi corect, în cursul căruia maghiarii să fie număraţi corect. În acelaşi timp le-a cerut maghiarilor să îşi declare cu încredere apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi limba maternă, deoarece datele declarate acum vor constitui baza asigurării drepturilor lingvistice în următorii zece ani.
Politicianul a adăugat că UDMR recrutează şi voluntari pentru a ajuta populaţia în prima fază a recensământului, în care va fi posibilă completarea personală a chestionarului online. El a spus că este important ca în perioada de autocompletare să fie introduse cât mai multe date în baza de date a recensământului, deoarece în lipsa persoanelor intermediare nu se pot strecura greşeli.
Anna Horváth, vicepreşedinte executiv UDMR şi şef al grupului de lucru naţional pentru recensământ din cadrul UDMR, a declarat că după formarea grupului de lucru în septembrie anul trecut au fost înfiinţate grupuri de lucru judeţene. Scopul acestora este organizarea asistenţei şi informării în toate localităţile în care trăiesc cel puţin 50 de maghiari. Conform recensământului anterior se cunosc 1239 de asemenea aşezări.
Anna Horváth a adăugat că o treime din maghiarii din România trăiesc în localităţi ai căror primari nu sunt maghiari, unde rolul Bisericilor, şcolilor şi ONG-urilor devine mai important, deoarece în aceste localităţi se pot prezenta în a doua etapă a recensământului recenzori care nu vorbesc limba maghiară. Şeful grupului de lucru a considerat o mare provocare contactarea maghiarilor din România care se află în străinătate, numărul lor fiind estimat la 250-300 de mii.
Sociologul Gergő Barna, preşedintele Asociaţiei Analiştilor în Politici Publice care a fost însărcinată cu coordonarea campaniei maghiare privind recensământul, a declarat că faza de autocompletare a recensământului va începe în 14 martie şi va dura două luni. Potrivit sociologului, chestionarul va fi disponibil şi în limba maghiară, însă întrebările vor fi destul de complicate, astfel încât se preconizează că doar aproximativ 15% dintre maghiarii din România îşi vor putea completa formularul propriu. Cei care vor reuşi să o facă, sunt încurajaţi să introducă şi datele altora. Dacă toată lumea ar face acest lucru, înregistrarea datelor prin autocompletare ar putea fi efectuată în proporţie de 30%.
Sociologul a considerat important acest aspect, presupunând că o parte a populaţiei nu va putea fi contactată nici în faza de autocompletare şi nici prin recenzori. Datele rezidenţilor care se găsesc în diferite baze de date administrative (finanţe, asigurări de pensii şi de sănătate sau altele) vor fi adăugate într-o fază ulterioară a recensământului – însă datele colectate în această etapă nu mai precizează apartenenţa etnică şi religioasă sau limba maternă a persoanelor respective.
Gergő Barna a spus că în cursul recensământului va trebui înregistrată situaţia din data de 1 decembrie 2021. Cei născuţi după această dată nu vor fi introduşi în baza de date, însă va trebui completat formularul celor decedaţi după data respectivă. El a adăugat că potrivit instrucţiunilor metodologice, în cazul persoanelor aflate în străinătate trebuie înregistrate datele celor plecaţi în urmă cu mai puţin de un an, sau a celor care vor să se întoarcă în patrie în termen de un an.
Sociologul a menţionat printre riscuri că unii respondenţi vor renunţa la completarea chestionarului înainte de a ajunge la întrebările legate de naţionalitate, religie şi limbă maternă şi care nu vor fi căutaţi nici de recenzori. El a remarcat de asemenea că neîncrederea societăţii româneşti faţă de autorităţi a crescut, de aceea se poate întâmpla ca datele multor persoane să fie preluate din baze de date administrative.
Întrebat de un jurnalist, Kelemen Hunor a precizat că dacă eficienţa recensământului scade sub 90% şi peste 10% din date vor fi introduse din baze de date administrative care nu menţionează apartenenţa etnică, este posibil ca numărul maghiarilor din România să scadă sub un milion.
