Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a informat specialiştii Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliul Europei despre situaţia minorităţii maghiare din România, menţionând că Codul administrativ românesc reprezintă un regres major în ceea ce priveşte drepturile lingvistice, se arată în buletinul informativ al UDMR, publicat joi.
UDMR a prezentat un raport privind evoluţia protecţiei minorităţilor din ultimii 5 ani. Uniunea a amintit că ultimul aviz, cel de-al 4-lea, al Comitetului Consiliului Europei, a fost publicat în anul 2017, cu numeroase recomandări, în urma cărora România a prezentat, în anul 2019, cel de-al 5-lea raport de ţară privind aplicarea drepturilor pentru minorităţile naţionale. Ca răspuns la acest raport de ţară, UDMR şi-a exprimat opinia în faţa grupului de specialişti al Consiliul Europei.
În ceea ce priveşte stadiul actual al Legii minorităţilor din România, membrii delegaţiei UDMR au declarat că adoptarea legii a fost inclusă în programul de guvernare şi, în prezent, se lucrează la proiectul de lege care va fi urmat de consultări cu reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale şi cu partidele parlamentare. Codul administrativ reprezintă un mare regres în ceea ce priveşte drepturile lingvistice, au subliniat membrii delegaţiei UDMR, adăugând că retrocedarea proprietăţilor bisericeşti a fost oprită, că proprietăţile deja redobândite sunt din nou naţionalizate şi că aplicarea drepturilor lingvistice rămâne în continuare o problemă.
Aceştia au subliniat faptul că plăcuţele cu denumirile localităţilor în limba maghiară sunt vandalizate şi vopsite, că deciziile Consiliilor locale, care acordă drepturi lingvistice minorităţilor, sunt anulate prin hotărâri judecătoreşti, iar punerea în aplicare a drepturilor lingvistice orale este anevoioasă. Spre exemplu, în perioada care a urmat izbucnirii pandemiei, a existat o lipsă totală de informaţii de la centru în limbile minorităţilor, o sarcină asumată de UDMR la nivel naţional şi local.
Membrii delegaţiei UDMR au remarcat faptul că, deşi rolul guvernamental al UDMR a dus la oficializarea steagurilor şi stemelor comunităţilor locale, utilizarea simbolurilor este din nou restricţionată prin hotărâri judecătoreşti, cele mai recente cazuri fiind steagul municipiului Sfântu Gheorghe şi cel al judeţului Covasna, care au fost anulate de justiţie.
Membrii delegaţiei UDMR consideră inacceptabil faptul că ancheta privind evenimentele foarte grave din Valea Uzului, care au avut ca scop incitarea la ură şi la conflict etnic, a fost închisă de Parchet, deoarece a considerat că acest lucru nu poate fi calificat în nicio categorie de infracţiune. Aceştia au mai semnalat şi faptul că scandările “Afară cu ungurii din ţară!” continuă să fie ceva obişnuit la evenimentele sportive. În plus, prin anularea ordonanţei privind înfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a României a comis o discriminare, deoarece şcoala ortodoxă din Timişoara, înfiinţată prin aceeaşi ordonanţă, poate funcţiona.
