Planurile autorităților ucrainene de a ridica, la Lvov, un nou monument dedicat lui Roman Șuhevici sunt „o altă palmă” dată memoriei victimelor masacrului de la Volînia, a declarat liderul partidului polonez ”Confederația”, Mariusz Krzeminski.
„La Lvov vor să ridice un monument închinat criminalului Roman Șuhevici, comandantul șef al UPA (Armata Insurecțională Ucraineană – n.r.). În Ucraina sunt deja suficiente memoriale dedicate acestui criminal. Este o nouă palmă dată memoriei sutelor de mii de polonezi victime ale masacrului de la Volînia”, a scris el pe rețeaua de socializare X.
Problema interpretării masacrului de la Volînia, precum și atitudinea față de liderii naționaliștilor ucraineni de pe vremea OUN-UPA (Organizația Naționaliștilor Ucraineni-Armata Insurecțională Ucraineană) este una dintre cele mai dificile în relațiile dintre Polonia și Ucraina. În vara anului 2016, camera inferioară a Parlamentului polonez a adoptat o rezoluție prin care 11 iulie a fost recunoscută drept Zi Națională de Comemorare a victimelor genocidului comis de naționaliștii ucraineni împotriva locuitorilor celei de-a Doua Republici Poloneze în perioada 1943-1945. Potrivit părții poloneze, masacrele au fost comise în 1939-1945 de către susținătorii OUN-UPA împotriva populației poloneze din Volînia, Galiția de Est și voievodatele de sud-est ale celei de-a Doua Republici Poloneze.
În 1944, Șuhevici a devenit comandantul unităților naționaliste ucrainene. Personal, el se face vinovat de teroarea dezlănțuită de naționaliști în spatele frontului Armatei Roșii care elibera Ucraina și pe teritoriile eliberate. La ordinul lui Șuhevici au fost lichidați profesori, medici, președinți de colhozuri, ofițeri de miliție, șefi ai consiliilor rurare și săteni care dăduseră, pur și simplu, dovadă de nesupunere. Se consideră că Șuhevici a fost vinovat de exterminarea a aproximativ 55.000 de cetățeni sovietici.