Robert Turcescu, candidatul PMP la funcția de primar general al Capitalei, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că este nevoie de o nouă lege a Bucureștiului, care să prevadă un singur buget administrat de edilul-șef și CGMB, dar și de o reorganizare administrativă, după modelul arondismentelor din Paris, care să implice existența unor city manageri pentru diferite zone ale orașului.
Turcescu vorbește, în interviul pentru AGERPRES, și despre problema traficului în București, despre care spune că se va rezolva odată cu eficientizarea transportului în comun de suprafață, prin delimitarea unor benzi dedicate pe care să circule mijloacele de transport ale RATB, dar și taxiurile.
Candidatul PMP vede Capitala ca pe „un oraș fabulos” din punct de vedere al oportunității turistice, incluzând pe harta „marilor atracții” și Catedrala Mântuirii Neamului, pe care o dorește finalizată până în 2018, anul centenarului Marii Unirii.
AGERPRES: Ce v-a determinat să candidați pentru funcția de primar?
Robert Turcescu: M-am săturat ca un oraș bogat și frumos ca Bucureștiul să fie administrat în modul catastrofal în care a fost administrat în ultimii ani. Simt că, dacă acest oraș nu va beneficia în viitorul foarte apropiat de o administrație competentă, el se va prăbuși la propriu. E o stare de urgență la nivelul administrației locale în București.
AGERPRES: Care sunt prioritățile de dezvoltare ale orașului? Spre ce zone vă veți îndrepta atenția, având în vedere dezvoltările inegale?
Robert Turcescu: Bucureștiul are nevoie de o nouă lege a Capitalei. Primarul general, al doilea cel mai votat om din administrația țării, trebuie să fie capabil să imprime un ritm de dezvoltare unitară pentru tot orașul. Avem în București șapte orașe diferite, pentru că am avut șase primari de sector și un primar general cu bugete pe mână. Și fiecare și-a închipuit sectorul pe care-l administra sau, în cazul primarului general, porțiunea de administrație care-i revenea s-o administreze, în felul în care și-au închipuit ei că trebuie să se facă acest lucru. De aceea, în București avem sectoare bine dezvoltate, nu foarte bine — cum e sectorul 1 al Capitalei—, și sectoare care suferă cumplit în lipsa unei finanțări coerente, cum este, să spunem, sectorul 5 al Capitalei. (…) Nu e un proiect care să se poată realiza imediat, presupune un parcurs legislativ care să dea șansa acestui oraș să se dezvolte unitar.
AGERPRES: Vă gândiți la oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureștiului?
Robert Turcescu: Categoric, reorganizarea administrativă a Bucureștiului trebuie să se facă. Când spun despre eficiență, spun așa: un singur buget al Primăriei, gestionat de primarul general și de Consiliul General al Capitalei. Deci, trebuie să existe această dezvoltare, plecând dintr-un singur punct, și o reîmpărțire administrativă în care să avem un city manager pentru diverse cartiere ale Bucureștiului. Va trebui ca pentru fiecare zonă din București să existe un ochi. De asta spun: mai mulți city manageri care să supravegheze felul în care se întâmplă lucrurile din punct de vedere administrativ în respectivele zone. Împărțirea pe sectoare în București nu mai este de actualitate, este depășită complet. Putem să vorbim de 20 de astfel de zone administrative, pe care le putem numi, împrumutând formula din Paris, arondismente. Să avem 20-25, nu ar fi nicio problemă din punctul acesta de vedere. Important este ca un raport administrativ coerent să vină dinspre aceste zone către Primăria Capitalei.
AGERPRES: În București există 170 de clădiri care au bulină de risc seismic, iar pentru acest an este prevăzută consolidarea a mai puțin de 30 dintre ele. Cum vedeți rezolvarea rapidă, având în vedere actuala legislație?
Robert Turcescu: În primul rând, ar trebui făcută o reevaluare a încadrării în clase de risc a acestor clădiri. Multe dintre ele sunt evaluate la nivelul anilor 1994-1996. Unele din aceste clădiri, în ciuda oricăror eforturi pe care le-am face pentru consolidare, s-ar putea să ne coste mult mai mult consolidarea lor decât menținerea — să spunem, a unor fațade, mai ales dacă vorbim de clădiri istorice sau clădiri de patrimoniu — și reconstruirea, practic, de la zero a acestor clădiri. E o măsură pe care primarul general al Capitalei trebuie să și-o asume, în condițiile în care în alte Capitale ale lumii, la ora actuală, se dărâmă clădiri care nu au vechime mai mare de 20 de ani, dar se consideră că pentru ceea ce înseamnă realmente dezvoltare urbană aceste clădiri nu-și mai au locul. Refacerea Bucureștiului din perspectiva acestor clădiri presupune, la un moment dat, și luarea unei astfel de măsuri. Pentru imobilele care se consideră că ar fi bine să fie consolidate, propun ca Primăria să identifice numărul de locuințe sociale, cele pe care le poate pune la dispoziția locuitorilor dintr-un astfel de imobil pentru a se muta rapid. Procesul acesta de migrare a locuitorilor ar trebui să se producă fără un stres suplimentar pentru cei care trebuie să-și abandoneze propria locuință pentru a se muta provizoriu. Mai e ceva foarte important: acestor oameni trebuie să li se garanteze de către administrația locală că termenul stabilit prin contract de consolidare a acestor clădiri se respectă la liniuță.
AGERPRES: Retrocedarea marilor parcuri este o altă problemă cu care se confruntă locuitorii Capitalei. Cum vedeți rezolvarea? Ce veți face în acest sens, dacă veți câștiga alegerile?
Robert Turcescu: În momentul în care pun în posesie anumiți proprietari, judecătorii poate ar fi bine să facă o vizită la fața locului să vadă: ‘Unde retrocedăm?’. Într-un parc, cum este cazul parcului IOR, unde se dă jumătate din parc unui fost proprietar?. Răul să spunem că, în aceste spețe, a fost făcut. Primăria trebuie să procedeze urgent la a sta de vorbă cu respectivii proprietari, iar în anumite situații, cum este cea de care am vorbit mai devreme, trebuie alocați bani pentru a cumpăra respectivele suprafețe de teren în patrimoniul Primăriei. Acest oraș are nevoie de spațiu verde. Este obligatoriu.
AGERPRES: Ce proiecte aveți pentru creșterea spațiului verde, având în vedere că România se afla mult sub norma europeană?
Robert Turcescu: Știți că în București, pe lângă faptul că nu avem un Plan Urbanistic General, nu avem un element esențial, și anume cadastrarea terenurilor aflate în proprietatea publică și în proprietatea privată a municipalității? Deci, municipalitatea nu știe ce zestre are, cât valorează aceasta, cum este ea distribuită la nivelul municipiului. Prin urmare, când vorbim despre spațiul verde pe care ar trebui să-l aibă municipalitatea și nu-l are, vorbim, de asemenea, despre niște estimări. Vă dau un exemplu clar de ce aș face în momentul în care vorbim despre spațiul verde. (…) Bucureștiul încă mai este străbătut prin diverse zone de căi ferate pe care mai circulă, din când în când, câte un tren sau nu mai circulă nimic. Ele au rămas în administrarea SNCFR. Locurile acestea au devenit terenuri virane. Acele zone ar putea foarte bine să intre în administrarea Primăriei care să le transforme în niște spații verzi.
AGERPRES: O altă problemă a PMB o reprezintă ELCEN și RADET. Primăria nu a achitat datoriile pe care le avea. Cum vedeți rezolvarea problemei? Dar în cazul RATB și METROREX?
Robert Turcescu: Discuția se poartă în jurul a fi sau a nu fi fuziunea dintre ELCEN și RADET. Probabil că la nivel contabil, dacă vreți, o astfel de unire a ELCEN cu RADET ar duce la rezolvarea în acte, la stingerea datoriilor, la crearea unei noi societăți. Și cu asta se închide contabil spun, doar atât, această situație. Problema de fond este alta, problema este a infrastructurii. Bucureștiul, sub pământ, are peste 2.500 de kilometri de țevi de alimentare cu apă, de alimentare cu energie termică. Aceste țevi sunt putrede sau sunt supradimensionate, sunt rămase de pe vremea lui Ceaușescu. (…) Dacă am menține un sistem centralizat pe modelul ELCEN, RADET, puncte termice și locuința cetățeanului bucureștean, întreaga infrastructură ar trebui redimensionată. Astăzi, există în lume și altfel de variante, fie că vorbim despre centrale de cvartal, adică o centrală mai mică în stare să deservească, la un moment, 10 blocuri, sau se mai pot gândi și altfel de soluții care apar în toată lumea civilizată și sunt soluții de ultimă oră. (…) Centralele de bloc, astăzi, sunt varianta cea mai folosită, spre exemplu, în multe țări ale lumii. Sunt fonduri europene care pot fi atrase de primării, de primăriile de sector în speță, dar chiar și Primăria Generală poate derula o astfel de acțiune pentru a monta astfel de centrale în respectivele blocuri. Abia aici, într-o astfel de situație, putem vorbi de respectarea normelor de mediu, despre lucruri care se pot face rapid, în vreme ce refacerea întregului circuit de alimentare cu energie termică va dura foarte mulți ani.
În ceea ce privește RATB și Metrorex, 700 de mii de bucureșteni circulă astăzi cu transportul în comun în Capitală, cu RATB. Parcul de mașini al RATB este, însă, un parc învechit. Un transport în comun integrat, RATB — Metrorex este urgent necesar în Capitală, dar pentru asta trebuie să înțelegem câteva lucruri. Avem nevoie de o evidență clară a numărului, spre exemplu, de pensionari care circulă cu RATB. Trebuie să li se pună la dispoziție o cartelă gratuită pe care să o valideze la urcarea în mijlocul de transport în comun. În felul acesta, vom vedea exact câți pensionari folosesc, realmente, RATB-ul și vom putea dimensiona corect și subvenția pe care o acordă Primăria acestei categorii de călători. Doi, e nevoie urgent de o nouă hartă rutieră a transportului în comun. Avem astăzi linii care sunt supraaglomerate și linii pe care circulă mijloace de transport în comun, dar care sunt aproape goale, mai ales în anumite intervale orare. Trei, dacă vorbim de o legătură clară între Metrorex și RATB, atunci când discutăm despre noua hartă a transportului în comun în Capitală, aceasta trebuie elaborată în funcție de legăturile care se pot face de la o stație de troleibuz, autobuz sau tramvai, cu metroul.
AGERPRES: Ce soluții aveți pentru decongestionarea traficului? A fost dovedită utilitatea Centrului de control al traficului?
Robert Turcescu: Bucureștiul, oricât de multă infrastructură rutieră ar construi în următorii ani, nu va rezolva niciodată traficul. Traficul în București se rezolvă atunci când transportul în comun va fi într-adevăr pus la punct, când vor exista benzi de circulație dedicate pe care să circule mijloacele de transport în comun, taxiurile și, atenție, mașinile electrice în viitorul foarte apropiat. Bucureștiul are nevoie într-adevăr de un sistem de corelare a semafoarelor, el există, dar trebuie extins. Aș adăuga o colaborare cu dispeceratele de taxiuri din București. Nu există la această oră o mai bună radiografie a traficului decât cea pe care ți-o pot furniza, la un moment dat, informațiile din dispeceratele de taxiuri. Taximetriștii ar trebui să fie implicați realmente. Sunt 15 mii de mașini, practic, în București. Bucureștiul trebuie să redevină o comunitate, trebuie să redevină un oraș în care fiecărui locuitor să-i pese de ceea ce se întâmplă în acest oraș.
AGERPRES: Aveți în vedere parteneriate public-privat care se pot realiza și în ce domenii?
Robert Turcescu: Mediul privat trebuie să devină colaboratorul administrației locale. Administrația locală trebuie să stimuleze piața muncii. Cum o poate face? O poate face numai printr-o strânsă legătură cu mediul privat, oferind chiar condiții de dezvoltare unui antreprenor, punându-i la dispoziție foarte rapid tot ceea ce înseamnă, uneori, infrastructură, dacă vorbim de un parc industrial sau dacă vorbim despre clustere în care să se dezvolte diverse industrii. Lucrurile astea nu s-au întâmplat până acum, pentru că viziunea celor care s-au aflat la Primăria Capitalei, mai ales în ultimii ani, nu a fost o viziune de dreapta. Pentru mine este o urgență identificarea acelor centre de profit și stimularea acelor centre de profit în București în așa fel încât pe măsură ce cresc afacerile private, orașul în viitor să poată să încaseze cât mai mulți bani. Primăria ar trebui să înceapă să câștige bani, că vorbim de parteneriate public-private, chiar din transportul în comun. Da, m-aș gândi dacă ar fi, la un moment dat, operatori privați care vor să vină cu niște linii de autobuz poate electrice, de ce nu, sau troleibuze mai multe sau tramvaie mai moderne, pe liniile din București și consideră că pentru ei asta ar fi o afacere profitabilă, de ce să nu intre în piață? Ar fi profitabil pentru întregul București. Sau, dacă vor dori să se implice în ceea ce înseamnă administrarea locurilor de parcare din București. (…) Astăzi, Primăria nu câștigă bani din această activitate care e o sursă foarte importantă de venit în orice capitală a lumii. Vă dau doar un exemplu: parcarea la suprafața în zonele centrale ale orașului, în parcările administrate de Primăria Capitalei să coste mai mult decât în subteran. În felul acesta, îi obligi (pe conducătorii auto — n.r.) să folosească parcările subterane, atât cât sunt ele astăzi. Din banii încasați în felul acesta, Primăria poate construi mai multe parcări subterane. Așa trebuie gândite lucrurile, cu viziune.
AGERPRES: Printre obiectivele dvs. se regăsesc proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Robert Turcescu: Bucureștiul, în comparație cu foarte multe din capitalele UE, este un oraș fabulos. Niciunde în capitalele pe care le-am vizitat, poate cu excepția unora din fostele state comuniste, nu ai o trecere (…) între arhitectura stalinistă, apoi arhitectura ceaușistă și, un plonjeu brusc — trecând Dâmbovița dinspre Palatul Parlamentului, spre Centrul vechi — direct în Bucureștiul interbelic. Bucureștiul este un mix, are un parfum extraordinar. Bucureștiul, din punct de vedere turistic, are nenumărate lucruri de oferit. Nenorocirile sunt, însă, următoarele: pe oriunde ai trece în oraș nu găsești un punct de informare turistică, nu găsești o hartă care să-ți vorbească despre monumentele Bucureștilor. Aici lucrurile sunt foarte simple. Gândiți-vă ce ar fi dacă pe o casă memorială ați găsi un cod din patru sau trei cifre pe care, apelând un simplu număr de telefon, poate chiar fără taxă, de tipul 0800…, bagi respectivul cod și vreme de două minute în limba română sau în limba engleză un robot telefonic ți-ar spune: ‘Vă aflați în fața unei case de patrimoniu din secolul XVII’ și așa mai departe. Suntem în era smartphone-urilor. În felul acesta, trebuie judecate lucrurile. Nu cred că avem decât să ordonăm un circuit turistic prin București. Nu mai vorbesc de atracțiile senzaționale reprezentate, să spunem de Muzeul Satului, de Palatul Parlamentului sau bisericile sau mănăstirile aflate în perimetrul Capitalei.
AGERPRES: Cum vedeți construirea unei moschei în București? Dar a Catedralei Mântuirii Neamului?
Robert Turcescu: Proiectul moscheii, în momentul de față, mi se pare unul nenecesar Bucureștilor. Comunitatea musulmană, ca și alte confesiuni religioase, sunt convins că pot găsi deschidere, inclusiv la primarul Turcescu, pentru a discuta despre construirea altor lăcașuri de cult, să spunem, în funcție de nevoile pe care le au. (…) Nu cred că în momentul acesta avem cu mult mai mulți musulmani decât acum patru ani de zile. Dacă Muftiatul vine și spune: ‘Domnule primar, ne-am înmulțit cu 100 de mii sau cu 20 de mii, mai avem nevoie de două moschei’, da, faceți unele rezonabile ca dimensiune, în locuri pe care le putem discuta în București, dar în niciun caz o megamoschee într-un oraș preponderent ortodox cum este Bucureștiul și într-o țară ortodoxă cum este România. În ceea ce privește construirea Catedralei Mântuirii Neamului, răspunsul meu este ferm: ‘Da!’. Sunt de acord cu construirea acestei catedrale, mai ales că a și dovedit comunitatea creștin-ortodoxă din România că se poate mobiliza pentru a alimenta cu fonduri construirea acesteia. Nu cred că avem a ne opune, eu nu mă opun unui astfel de proiect, chiar mi-aș dori-o cât mai repede terminată. Adică să ne prindă centenarul Marii Uniri cu Catedrala Mântuirii Neamului ridicată. Sunt convins, chiar și din punct de vedere turistic, că va fi realmente un mare punct de atracție pe harta Bucureștilor.
AGERPRES: Dacă veți câștiga alegerile, cum veți forma majoritatea în Consiliul General? Aveți în vedere alianțe post alegeri?
Robert Turcescu: Din acest punct de vedere, ne aflăm într-un soi de eroare teribilă de care eu, unul, și cunosc mulți alți oameni, ne-am cam săturat. Campania se încheie pe 3 iunie, alegerile au loc pe 5 iunie. Până la acel moment, desigur, ne aflăm în bătălii pe programe, dar din momentul în care am primit un vot de învestitură în diversele funcții pe care le vom ocupa în administrație, noi cei care suntem competitori din partea cetățenilor, trebuie să lucrăm în folosul acestui oraș. Ne ducem acolo pentru că vrem să facem cu adevărat ceva pentru acest oraș și locuitorii lui. Pe oameni îi interesează prea puțin după alegerile din 5 iunie că Turcescu este de la PMP și Popescu este de la PSD și Georgescu este de la PNL.
AGERPRES: Veți rămâne în politică în continuare dacă nu veți reuși să obțineți rezultatul dorit după alegerile locale din luna iunie? Aveți în plan și o candidatură la alegerile parlamentare?
Robert Turcescu: Răspunsul meu categoric este: am intrat în politică, rămân în politică, dar nu mă gândesc la ce se va întâmpla la alegerile parlamentare. Eu am intrat în această competiție pentru Primăria Capitalei cu un singur gând: să câștig această competiție.
