Draftul de ordonanta de urgenta pentru modificarea unor prevederi din legile justitiei, pe care ministrul justitiei Tudorel Toader l-a transmis CSM pentru aviz pe data de 12 octombrie 2018, contine o serie de prevederi care submineaza intreaga munca facuta de Parlament pentru imbunatatirea acestor legi in folosul cetateanului si ruperea justitiei de influenta politica, scrie blogul Independența Justiției.

Va prezentam in continuare articolele cu probleme din aceasta ordonanta:

1. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Art. II – Legea nr. /2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 2018, se modifică după cum urmează:

1. Art. I pct. 96 in ceea ce priveşte alineatul (7) al articolului 57 din Legea nr. 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori.“

Forma in vigoare, inca, a acestui alineat prevede urmatoarele:

“(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.”

In Comisia Iordache s-a dezbatut din plin ca procurorii sa nu mai poate fi delegati direct la PICCJ, fara sa fie calificati, astfel ca articolul a fost modificat dupa cum urmeaza:

“(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispozițiile alin.(1) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.”

Comparand textele, puteti observa ca Tudorel Toader doreste din nou ca procurorii sa poata fi delegati din pix la PICCJ.

2. Imposibilitatea exercitarii raspunderii materiale a magistratilor

Textul propus de Tudorel Toader:

“2. Art. I pct. 151 în ceea ce priveşte alineatul (8) al articolului 96 din Legea nr. 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(8¹) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părţile interesate pot formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunţată este definitivă.

(8²) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin. (8¹) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8).”

Textul adoptat de Parlament si deja trecut de controlul CCR:

“(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin.(7) și al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.”

Tudorel Toader a propus schimbarea RADICALA a modului de exercitare a actiunii in regres, conditionand-o de constatarea prealabila a relei credinte sau gravei neglijente de un judecator de la nivel de tribunal, care se pronunta definitiv asupra raportului Inspectiei Judiciare.

CCR deja s-a pronuntat asupra modificarilor facute de Parlament art. 96 si a spus ca, in forma adoptata de Parlament, acestea sunt constitutionale.

Raportul Inspectiei Judiciare este doar consultativ, pentru ca aceasta nu poate stabili apriori daca exista sau nu rea credinta sau grava neglijenta.

Statul, prin Ministerul Finantelor, este titularul actiunii in regres si el trebuie sa demonstreze culpa magistratului in instanta.

Nu e rolul Inspectiei Judiciare de a demonstra reaua creadinta sau grava neglijenta a magistratului, ci a Statului, prin ministerul finantelor.

Pe scurt, daca aceasta modificare propusa de Tudorel Toader intra in vigoare, orice actiune in regres e moarta din start.

3. Implicarea politicului in actiunea disciplinara a judecatorilor si procurorilor

Textul propus de Tudorel Toader:

“2. La articolul 44, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), cu următorul cuprins:

(3¹) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.”

Forma articolului din legea adoptata de Parlament si promulgata:

“(3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.”

Forma articolului in vigoare anterior legii adoptate de Parlament:

“(3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ”

Daca se compara ultimele texte, se poate observa ca Parlamentul a eliminat ministrul justitiei de la titularul actiunii disciplinare, lasand numai inspectorul judiciar. Motivatia celor din Parlament pentru aceasta schimbare a fost tocmai pentru a scoate orice ingerinta politica din actiunea disciplinara.

Ceea ce propune acum Tudorel Toader este revenirea la vechea forma a textului, unde ministrul justitiei putea exercita actiunea disciplinara impotriva nu doar a procurorilor, care sunt sub autoritatea sa, dar si a judecatorilor, care sunt complet independenti de ministru.

Pur si simplu aceasta prevedere sfideaza tot ce s-a votat in Parlament in privinta eliminarii factorului politic din actiunea disciplinara.

4. Revocarea membrilor CSM

Propunerea lui Tudorel Toader face imposibila revocarea membrilor CSM de catre judecatorii sau procurorii care i-au ales.

Tudorel Toader a prevazut o serie de adunari generale in care sa se ceara revocarea unui membru CSM, insa la final “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor“.

Daca in lege se spune ca cineva “poate” sa faca ceva, la fel de bine acesta poate si sa nu faca.

Prin urmare, este irelevant daca judecatorii sau procurorii voteaza sa-l revoce pe un membru CSM, Plenul “poate” dispune ca acesta sa nu fie revocat.

5. Completele de 3 judecatori in apel

Tudorel Toader propune ca prevederile privind completele de 3 judecatori din apel, din Legea 304/2004 modificata, sa intre in vigoare in 2020.

Deja prevederea privind completele de 3 judecatori in apel a intrat in vigoare odata cu Legea 207/2018, prin care s-a modificat Legea 304/2004.

In Comisia Iordache s-a dezbatut la greu pe acest subiect, iar pozitia majoritatii parlamentarilor a fost ca in apel sa fie 3 judecatori, cum e si normal si peste tot in lumea democratica (complet cu numar impar de judecatori).

Acum, la sugestia CSM, care pretinde ca nu mai sunt suficienti judecatori in sistem, Tudorel Toader doreste modificarea din nou a acestei prevederi, astfel incat apelurile – mai ales in penal – sa fie din nou judecate de 2 judecatori.

In concluzie, in urma acestor modificari propuse de Tudorel Toader:

– procurorii vor putea fi din nou delegati in cadrul PICCJ fara numar;
– raspunderea patrimoniala a judecatorilor si procurorilor va fi imposibila de exercitat;
– politicul va fi in continuare implicat in actiunea disciplinara;
– revocarea membrilor CSM va fi imposibila de catre cei care i-au ales;
– se renunta iar la complete de 3 judecatori in apel.

Ii intrebam si noi, atunci, pe cei de la putere: totusi, de ce v-ati batut un an de zile prin Parlament si la CCR pentru a modifica aceste legi, daca pana la urma va intoarceti de unde ati plecat?

Vazand propunerile lui Tudorel Toader nu poti sa nu te gandesti la Farfuridi, din O scrisoare pierduta a lui Caragiale, care a spus “Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale…“.