Conform rezultatelor preliminare ale alegerilor intermediare din 3 noiembrie din Statele Unite, Partidul Democrat a recâștigat controlul ambelor camere ale Congresului. Conform estimărilor NBC News, democrații ar putea câștiga 258 din cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, comparativ cu 177 pentru republicani (218 sunt necesare pentru o majoritate). În Senat, democrații au câștigat deja 54 de locuri, în timp ce republicanii au câștigat 44. Rezultatele altor două alegeri pentru Senat – în Mississippi și Alaska – sunt încă nedecise, iar în Alaska, numărătoarea ar putea dura câteva săptămâni.
Amploarea victoriei democraților a fost atât de semnificativă încât NBC, Politico, New York Post și Fox News nu au scris despre un „val albastru” (albastrul fiind culoarea Partidului Democrat), ci despre un „tsunami albastru” care ar putea cuprinde Congresul SUA. În urma rezultatelor alegerilor, partidul nu numai că a recâștigat controlul ambelor camere ale Congresului, dar a obținut și victorii în șapte state reprezentate anterior de senatori republicani: Iowa, Kansas, Maine, Ohio, Carolina de Nord și de Sud și Texas. Deosebit de grăitoare au fost rezultatele din Kansas, care a ales primul său senator democrat în 94 de ani, și Carolina de Sud, unde Trump a învins-o pe Kamala Harris cu 16 puncte procentuale cu doi ani mai devreme. În Texas, democrații au câștigat, de asemenea, locurile în Senat și cele de guvernator pentru prima dată în decenii.
Trump a devenit primul președinte din ultimii 20 de ani al cărui partid a pierdut ambele camere ale Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului (ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost George W. Bush în 2006). Principalele motive ale înfrângerii republicanilor, conform sondajelor de ieșire din urne, au fost nemulțumirea alegătorilor față de situația economică, creșterea costului vieții și războiul prelungit al SUA cu Iranul. Conform sondajelor realizate de SSRS pentru presa americană, aproximativ trei sferturi dintre alegători au declarat că sunt nemulțumiți sau supărați de direcția în care se îndreaptă țara. Conform rezultatelor publicate de NBC, 71% consideră că supravegherea Congresului asupra acțiunilor lui Trump este insuficientă, iar 43% au invocat dorința de a-și exprima dezacordul cu președintele ca unul dintre motivele votului lor.
Între timp, președintele însuși a lucrat activ pentru a transforma alegerile de la jumătatea mandatului într-un fel de referendum privind încrederea în administrația sa. Spre deosebire de predecesorii săi, care, în ciuda ratelor scăzute de aprobare, au încercat să se distanțeze de campaniile electorale ale colegilor lor de partid, Trump a participat activ la evenimentele de campanie și i-a îndemnat în repetate rânduri pe susținători să voteze ca și cum numele său ar fi fost pe buletinul de vot. De asemenea, a intervenit în alegerile primare republicane, susținând candidați loiali lui: de exemplu, în Texas, l-a susținut pe fostul procuror general al Texasului, Ken Paxton, în detrimentul senatorului în exercițiu John Cornyn, pe care l-a acuzat de „loialitate insuficientă”, iar în Carolina de Sud, a susținut candidatura lui Darlene Graham, sora regretatului senator Lindsey Graham. Ambii candidați pe care i-a susținut au pierdut alegerile de la jumătatea mandatului.
Reacția lui Trump la înfrângere a fost însă mai reținută decât se temeau adversarii săi politici. Înainte de vot, unii democrați și experți au speculat că președintele va încerca să conteste rezultatele nefavorabile, așa cum a făcut după alegerile prezidențiale din 2020. Cu toate acestea, în seara zilei de 3 noiembrie, Trump a recunoscut rezultatele și și-a felicitat adversarii. „Democrații au făcut o treabă bună. Au luptat din greu”, a declarat el la Fox News. Cu toate acestea, președintele a refuzat să își asume responsabilitatea pentru înfrângere, subliniind că nu a participat personal la alegeri și că, dacă ar fi participat, republicanii ar fi obținut o victorie zdrobitoare. „Am spus: «Imaginați-vă că sunt pe buletinul de vot și votați pentru mine». Dar nu au fost de acord cu asta și, în majoritatea cazurilor, nu le-au plăcut candidații”, a explicat președintele.
Grupul Republican al Camerei Reprezentanților caută în mod activ persoane din conducerea partidului care să fie vinovate pentru această înfrângere zdrobitoare, potrivit Axios. Unii membri ai Congresului îl învinovățesc personal pe președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, pentru rezultat. Însuși Johnson a atribuit rezultatul unei tendințe istorice: „Doar de două ori în 90 de ani partidul unui președinte în exercițiu a reușit să obțină sau să își mențină locurile în primele alegeri intermediare după preluarea mandatului. Este foarte, foarte dificil să spargi acest tipar istoric și se pare că această seară nu va face excepție.” Republicanii intervievați de Politico au atribuit rezultatul slab al alegerilor războiului din Iran, care a dus la creșterea vertiginosă a prețurilor la benzină, nemulțumirii continue față de starea economiei și unei selecții slabe de candidați, inclusiv în Texas și Carolina de Sud.
De ce înfrângerea îl pune în pericol pe Trump
Alegerile intermediare se termină adesea nefavorabil pentru partidul președintelui american în exercițiu. Cu toate acestea, înfrângerea actuală a republicanilor este deosebit de semnificativă: democrații au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului. Când noua Cameră își va începe activitatea pe 3 ianuarie 2027, aceștia vor avea o pârghie suplimentară pentru a limita agenda Casei Albe pentru cei doi ani rămași din al doilea mandat al lui Trump.
Guvernul divizat, în care partidul președintelui nu controlează nici măcar o cameră a Congresului, nu este neobișnuit în Statele Unite. Însuși Trump s-a confruntat cu această problemă în primul său mandat, în urma alegerilor intermediare din 2018, când democrații au câștigat majoritatea în Cameră. Dar acum oponenții săi au puteri semnificativ mai largi.
O majoritate în Cameră le va permite democraților să prezideze comisiile sale și să inițieze anchete privind activitățile administrației, precum și interesele comerciale conexe ale membrilor familiei președintelui și ale apropiaților săi. Comisiile vor putea solicita documente și cita martori. Democrații vor putea, de asemenea, să blocheze inițiativele legislative susținute de Casa Albă și să ceară concesii atunci când aprobă cheltuielile federale, inclusiv alocări suplimentare pentru războiul cu Iranul.
Pierderea Senatului ar putea fi la fel de dureroasă pentru președinte. Camera superioară este cea care aprobă nominalizările pentru judecători federali, miniștri, ambasadori și alți oficiali de rang înalt ale căror numiri necesită consimțământul său. Majoritatea democrată va putea respinge nominalizările lui Trump, inclusiv pe cele la Curtea Supremă, în cazul în care apare un post vacant. De asemenea, vor putea respinge viitorul candidat la postul de ambasador al SUA în Rusia, care rămâne vacant.
Reacționând la rezultatele alegerilor, Trump și-a exprimat dorința de a colabora cu democrații pe teme specifice, dar a avertizat că va respinge proiectele de lege pe care le consideră „nebunești”. Pe contul său de socializare, Truth Social, președintele a postat o imagine cu o pălărie roșie cu cuvântul „VETO” în loc de sloganul obișnuit „Make America Great Again” (Faceți America din nou măreață). Conform Constituției, președintele poate respinge legislația adoptată de Congres; pentru a o anula, este necesar un vot de două treimi din membrii prezenți și votanți din fiecare cameră. În plus, minoritatea republicană își va păstra capacitatea de a bloca multe proiecte de lege în Senat folosind obstrucționarea: pentru a încheia dezbaterea asupra legislației ordinare cu întreaga cameră superioară, sunt necesare 60 de voturi, pe care democrații nu le au.
Punerea sub acuzare ar putea fi un alt instrument de presiune politică. Camera Reprezentanților l-a pus deja sub acuzare pe Trump de două ori – în decembrie 2019 și ianuarie 2021 – dar Senatul l-a achitat pe președinte în ambele cazuri. Cu o majoritate în camera inferioară, democrații vor putea vota pentru a aproba noi articole de impeachment. Cu toate acestea, condamnarea și demiterea președintelui necesită un vot de două treimi din senatorii prezenți, ceea ce înseamnă că va fi necesar sprijinul unor republicani.
Înfrângerea republicanilor pune sub semnul întrebării implicarea continuă a administrației Trump în procesul de pace ruso-ucrainean. Președintele a menționat în repetate rânduri încheierea conflictului ca prioritate de politică externă, iar în ultimele luni, Washingtonul și-a intensificat contactele diplomatice cu Moscova și Kievul. Pe 5 noiembrie, prima doamnă a SUA, Melania Trump, va convoca reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei pentru a discuta despre operațiunea umanitară din Oleshky, regiunea Herson, iar discuțiile trilaterale dintre Rusia, SUA și Ucraina sunt așteptate să fie reluate la Abu Dhabi în perioada 10-11 noiembrie.
Cu toate acestea, tranziția Congresului la controlul democraților ar putea crea noi obstacole politice în calea implementării potențialelor acorduri. Actualul Congres rămâne în funcție până în ianuarie 2027, așa că, dacă este necesar, administrația ar putea încerca să impulsioneze procesul legislativ necesar pentru implementarea potențialelor acorduri.
