Miercuri mai multe mesaje amenințătoare au fost transmise de la Moscova. Trei la număr. Până în acest moment nu există nici o reacție a autorităților române.
Mai întâi a ieșit într-un interviu secretarul de stat şi adjunctul ministrului rus de Externe Grigori Karasin pentru Rossiiskaia Gazeta. Moscova speră ca acele forţe din Republica Moldova care susţin dialogul cu Rusia şi se opun unirii cu România vor juca un rol mai mare în politica ţării, a spus oficialul rus.
Mesajul lui Karasin a fost mai apoi explicat de russiatoday.ro:.
Siteul russiatoday.ro publică miercuri după amiză un articol după un interviu acordat de secretarul de stat şi adjunctul ministrului rus de Externe Grigori Karasin pentru Rossiiskaia Gazeta. Articolul publicat de russiatoday.ro are titlul: Acest articol nu ar fi trebuit să apară pe russiatoday.ro…
Russiatoday traduce interviul oficialului rus spunând că România a încălcat linia de roșie și că în acest moment fereastra de negociere între România și Rusia în privința Moldovei a fost închisă. Russiatoday.ro sugerează că Moscova ar fi fost dispusă să negocieze unirea Moldovei cu România, dar Bucureștiul nu ar fi respectat anumite cereri ale Rusiei, care nu sunt însă menționate, dar probabil se referă la scutul antirachetă de la Deveselu.
Russiatoday. ro se referă și la prețul pe care îl va plăti România:
Preţul? Republica Moldova, Bucovina de Nord, Herţa, Bugeac…
Viitorul? O Moldovă Mare, care va include administrativ, într-o formă sau alta, Bucovina, Herţa, Bugeac şi o fâşie spre Odessa, şi o Românie la fel ca acum, dacă nu chiar mai mică dacă luăm în calcul jocul geopolitic prezent al Ungariei lui Orban.
ARTICOLUL INTEGRAL PUBLICAT PE RUSSIATODAY.RO
Ultimul atac a venit miercuri după amiază. Planurile Alianţei Nord-Atlantice de a suplimenta capacităţile militare din România sunt „conflictuale”, afirmă Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, considerând că Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională” „de dragul strategilor” din alte părţi ale lumii.
Planurile NATO de mobilizare a forţelor militare în România sunt „inadecvate” şi „conflictuale”, a spus Aleksandr Lukaşevici.
„Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar”, a spus Lukaşevici, citat de agenţia Sputnik.
În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. „Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice”, a spus Lukaşevici.
În urmă cu câteva zile, Lukaşevici afirma că România trebuie să fie conştientă de „responsabilitatea” şi de „consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. „Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, declara purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe. „În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas”, atrăgea atenţia Lukaşevici, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.
Oficialul rus a amintit că NATO şi Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacităţi militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.
UPDATE, 22.00:
Guvernul a transmis un comunicat în care premierul Ponta salută reacţia NATO faţă de „poziţia agresivă” a Ministerului rus de Externe cu privire la România, arătând că România este stat membru NATO şi va lua doar acele decizii pe care le consideră corecte şi oportune pentru obiectivele de securitate.
„România este un stat membru al NATO şi va lua doar acele decizii pe care le consideră corecte şi oportune pentru obiectivele de securitate naţionale şi ale Alianţei Nord Atlantice. România este un partener de încredere al NATO şi nu se va lăsa intimidată de declaraţiile agresive ale diplomaţiei ruse. România condamnă acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse în Ucraina. Salutăm, de asemenea, reacţia NATO care subliniază clar determinarea Alianţei de a-şi proteja membrii faţă de orice formă de agresiune”, afirmă Ponta.
Şi ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a postat pe Twitter un mesaj în limba engleză în care precizează că poziţia exprimată de NATO pe tema declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus reflectă în totalitate poziţia României.
