Toți românii ar putea fi obligați să depună declarații de avere

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS):

Știrea zilei e că toți românii ar putea fi obligați să depună declarații de avere, după modelul demnitarilor. Concluzia ar fi că mai-marii statului vor să știe cu precizie ce acumulări materiale au și ce taxe plătesc românii în contul lor. Ar fi o idee salutară, dacă ea nu ar fi venit la pachet cu o declarație atît de halucinantă, de la vîrful puterii, încît ar fi fost de așteptat ca ea să declanșeze anchete și demisii de mare răsunet, poate chiar și a președintelui României, pentru că o bună parte din fapte s-au petrecut în mandatul lui.

Într-o formulare foarte concisă, putem spune că, în România, statul luptă eroic să stîrpească țînțarii, lăsînd dinozaurii să prolifereze și să terorizeze netulburați cetățenii.

Într-o declarație pentru Realitatea TV, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, fost șef în cadrul ANAF, dezvăluie ceva de neimaginat, anume că fructuoasa activitatea a băncilor străine în țara noastră se finalizează cu bezele către bugetul statului și cam atît.

“Am îndrăznit să atacăm şi să efectuăm controale la bănci. Unul dintre controle s-a finalizat. La una dintre băncile din România s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 de milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi prin acest control am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare. Sunt companii care plătesc impozit pe profit cât plăteşte o bancă comercială. Avem 70% dintre băncile din România care în ultimii cinci ani nu au plătit impozit pe profit” a spusministrul.

În felul ei, e declarația anului. Ori a deceniului.

Aproape trei sferturi din sistemul bancar nu plătește, la noi, taxe și impozite.

Să fie vorba de un sistem falimentar?

Nici pomeneală: conform datelor oficiale, anul trecut băncile de la noi au însumat un miliard de euro profit net. În 2015, profitul a fost ceva mai mic, ca și în 2014, ori 2013, dar a fost, totuși, profit considerabil.

Și totuși, din aceste miliarde de euro cîștigate, doar o mică parte a fost impozitată, pentru că, așa cum aflăm de la ministrul Finanțelor, băncile au recurs la jonglerii prin care și-au mascat profiturile, ”pierderi artificial create”, după exprimarea lui Mișa.

Problema e că marea evaziune fiscală reprezintă o amenințare la siguranța națională și o barieră în calea dezvoltării țării.
Nu o spunem noi, ci Strategia Națională de Apărare a Țării care, la capitolul 3.2., intitulat ”Riscuri”, decretează:

”Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii”.

Pe cale de consecință, înseamnă că stă în obligația instituțiilor de forță ale statului să tragă semnale de alarmă atunci cînd ne confruntăm cu o evaziune fiscală de miliarde de euro, și încă în formă repetată pe termen lung. Și stă în sarcina președintelui țării să vegheze asupra aplicării strategiei de apărare.

Raportul de activitate al SRI pe 2014, ultimul, cronologic, disponibil pe siteul instituției, e foarte lapidar, însă, în ce privește sistemul bancar de la noi.

În capitolul ”Securitate economică” se afirmă doar că:

”În sectorul financiar, provocarea majoră a fost – similar perioadei anterioare – asigurarea sustenabilităţii bugetului general consolidat al statului, fiind obţinute rezultate pozitive în special în zona fiscală. Cu toate acestea, nivelul veniturilor bugetare a fost afectat de practicile specifice economiei subterane, o contribuţie relevantă la menţinerea nivelului ridicat al acestui fenomen revenind deficienţelor în activitatea ANAF. Pentru sistemul bancar, încă vulnerabil la evoluţii externe, principalele provocări ale anului 2014 au vizat menţinerea nivelului indicatorilor de performanţă la valori stabile şi evitarea efectului de contagiune generat de problemele înregistrate în Bulgaria”.

Altfel spus, SRI își manifesta îngrijorarea doar că băncile de la noi s-ar putea confrunta cu ”indicatori de performanță” mai scăzuți, precum cele din Bulgaria.
Nimic despre refuzul de a-și plăti impozitele către statul român.

În 2013, aceeași formulare, doar cu Cipru în loc de Bulgaria:

”Pentru sistemul bancar autohton, principalele provocări ale anului 2013 au fost constituite de menţinerea nivelului indicatorilor de performanţă la valori stabile şi evitarea efectului de contagiune generat de convulsiile înregistrate în Cipru”.

Cît despre raportul anual al SRI din 2012, singura referire la sectorul bancar e următoarea:
”Nu în ultimul rând, o prioritate a constituit-o asigurarea informării destinate unor instituţii autonome/independente cu rol de reglementare şi control în domenii specifice/specializate (piaţa de capital, de asigurări, sectorul bancar etc.), precum şi a unor autorităţi abilitate să dispună măsuri imediate de contracarare/remediere (Curtea de Conturi, Departamentul pentru Luptă Antifraudă etc.)”.

Una peste alta, în cele trei rapoarte disponibile din totalul ultimilor cinci ani invocați de ministrul Finanțelor, SRI nu suflă o vorbă despre uriașul fenomen al evaziunii practicate de băncile străine în România, soldat cu miliarde de euro sustrase impozitării. Asta, deși ANAF a fost împânzit în ultimii ani cu agenți ai SRI.

Bine că se vorbește pe scară largă despre impozitul pe gospodărie, să nu scape de taxare nici găina din fundul curții amărășteanului.

Ca o picanterie, să amintim o altă dezvăluire oficială, tot de la ministerul Finanțelor, făcută în 2014 în urma unei interpelări parlamentare a liberalei Alina Gorghiu și despre care am mai avut ocazia să scriem. Astfel, într-o adresă oficială remisă Parlamentului, Ministerul Finanțelor lămurea cum e cu recuperările din averile infractorilor condamnați.
Conform acesteia, din zecile și sutele de milioane de euro care se vehiculează în declarațiile procurorilor ca fiind recuperate, statul se alege, în general, doar cu obiecte de talcioc: ”Bunurile confiscate prin sentintele emise de instantele de judecata transmise spre executare ANAF apartin, de regula, unor persoane private de liberatate, care nu mai detin bunuri sau venituri care pot fi executate silit, sau aceste bunuri au un grad avansat de uzura fizica și morală, de aceea sunt greu vandabile (exemple de bunuri confiscate: telefoane mobile, treninguri și alte obiecte de imbracaminte, CD-uri folosite, autoturisme, carburanti, anvelope, ceasuri, deșeuri fier vechi, barci lemn, cutite, placi inmatriculare, material lemnos, diverse scule)” se arăta în adresa semnată de ministrul de atunci al Finanțelor.

Va să zică, sistemul bancar, aproape exclusiv străin, nu plătește un leu impozit statului român.

Din averile marilor corupți, statul recuperează fier vechi și anvelope tocite.

Siguranța națională este grav afectată, economic vorbind, fără ca boșii din servicii, guverne ori chiar președintele să-și prezinte demisiile din acest motiv.

Trăiască și înflorească, în schimb, impozitarea gospodăriilor și declarațiile cvasi-generalizate de avere! De acolo vor veni banii pentru rachetele Patriot și pentru pensiile speciale.