Preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a declarat marţi că orice persoană juridică din România care consideră că îi este afectată activitatea şi îngrădită libertatea de mişcare a bunurilor în spaţiul UE se poate alătura ca parte în procesul pe care l-a intentat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Consiliului UE în cazul refuzului Consiliului JAI de a accepta intrarea României în spaţiul Schengen şi poate cere despăgubiri.
„Acţiunile pe care le-am depus la CJUE ne permit să invităm persoanele juridice române să se alăture demersului nostru. Orice persoană juridică română care consideră că îi este afectată activitatea şi îngrădită libertatea de mişcare a bunurilor în spaţiul UE se poate alătura ca parte în proces. Companiile româneşti pot solicita, în cadrul acestui proces, inclusiv despăgubiri, întrucât le este îngrădit accesul pe Piaţa Unică Europeană printr-un abuz de putere din partea Austriei”, a precizat Tomac la o conferinţă de presă.
El a argumentat, totodată, demersul său la CJUE.
„În şedinţa JAI din 8 decembrie 2022, negocierea politică trebuia făcută în acord cu recomandările Comisiei Europene şi ale Parlamentului European, care au cerut la unison admiterea tuturor celor trei state în spaţiul Schengen. Consiliul însă a luat două decizii: a acceptat Croaţia, stat care îndeplineşte criteriile din 2021, dar a respins România şi Bulgaria, state care îndeplinesc condiţiile de a fi acceptate în Schengen din 2011! În acest caz, regula unanimităţii a fost aplicată discriminatoriu, încălcându-se mai multe articole din Tratatul UE (TUE), Tratatul de Funcţionare a UE (TFUE) şi, de asemenea, principii fundamentale ale dreptului european.Acest conflict juridic trebuia reclamat de către Guvernul României, printr-o acţiune în anulare, în baza art. 263 din TFUE, întrucât s-au încălcat norme fundamentale de procedură şi a fost încălcat Tratatul de aderare al României la UE printr-un abuz de putere din partea Austriei. Acţiunea trebuia formulată în termen de două luni, conform prevederilor din TFUE. Tot atunci, am lansat etapa premergătoare unei acţiuni în baza art. 265 din TFUE şi am solicitat în mod oficial Consiliului UE să acţioneze întru aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România. Această procedură este obligatorie, iar Consiliul trebuie notificat înainte de a reclama la CJUE constatarea abţinerii de a acţiona a unei instituţii europene, atunci când aceasta avea obligaţia de a o face. În acest caz, regula unanimităţii a fost aplicată discriminatoriu, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE) şi, de asemenea, principii fundamentale ale dreptului european”, a detaliat Tomac.
Potrivit liderului PMP, răspunsul pe care l-a primit de la Consiliul UE s-a dovedit „evaziv şi nesatisfăcător”, motiv pentru care a fost formulată o nouă acţiune la CJUE.
„Având în vedere că în termen de două luni Consiliul UE trebuia să-şi clarifice poziţia cu privire la nelegalitatea abţinerii, iar Consiliul JAI avea obligaţia să pună capăt abţinerii de a acţiona, luând măsurile adecvate, răspunsul primit de la Consiliu în aprilie 2023 s-a dovedit evaziv şi nesatisfăcător. Şi asta pentru că şi-a menţinut în mod explicit refuzul de a acţiona, în pofida termenilor trimiterii noastre preliminare. Această poziţie a Consiliului constituie o lipsă persistentă de acţiune, dând astfel naştere dreptului nostru de a ne adresa CJUE. În acest sens, am formulat o nouă acţiune, în baza art. 265 din TFUE, prin care reclamăm încălcarea prevederilor Tratatelor prin abţinerea de către Consiliul Uniunii Europene de a acţiona în sensul integrării României în spaţiul Schengen”, a punctat Tomac.
În context, el a afirmat că a sesizat Comisia Europeană şi a cerut să fie demarată o anchetă, astfel încât Guvernul de la Viena să explice de ce ignoră politica de sancţiuni împotriva Rusiei şi sabotează UE.
„În acest context plin de provocări, cu război la frontierele României, accesul nostru în spaţiul Schengen ar fi consolidat Uniunea Europeană, care a introdus 11 pachete de sancţiuni împotriva Rusiei. Aceste sancţiuni sunt create pentru a slăbi baza economică a Rusiei şi pentru a reduce capacitatea acesteia de a purta război. Însă nu toate statele s-au aliniat acestei poziţii. Conform datelor oficiale pe care le-am obţinut de la Eurostat, care şi-a actualizat recent rapoartele pentru anul 2022, putem observa că, deşi tendinţa la nivelul UE este de a reduce semnificativ schimburile comerciale cu Rusia, în cazul Austriei situaţia este total diferită. Valoarea produselor importate în Austria din Rusia pentru ultimii ani arată astfel: (…), în 2022 – 7,333,072,139 euro (creştere de 252% faţă de 2019 şi de 98,53% faţă de 2021). În aceste condiţii, practic, Austria şi-a dublat cifra de schimburi economice cu bunuri importate din Rusia de la începerea războiului (…). În aceste condiţii, am sesizat Comisia Europeană şi am cerut să fie demarată o anchetă, astfel încât Guvernul de la Viena să explice de ce ignoră politica de sancţiuni împotriva Rusiei şi sabotează Uniunea Europeană”, a concluzionat liderul PMP.
