O veste a căzut ieri ca un trăznet: a intrat în vigoare în Ucraina o lege nouă, care permite deținerea de dublă cetățenie, ucraineană și a altui stat, dar numai în cazul unor cetățeni ai unor state anume, între care nu se numără și România. PSD și presa au reacționat vehement, punctînd în special lipsa de gratitudine față de noi a regimului Zelenski, în timp ce ministra Oana Țoiu a sărit imediat direct de la Davos cu eticheta de fake news, susținînd că această lege nouă nu va afecta românii din Ucraina. Apoi MAE a dat chiar un comunicat, dar unul care nu lămurește deloc ”fake”-ul, în schimb riscă să producă nițel deranj diplomatic.
PSD a solicitat azi instituțiilor cu atribuții în politica externă, Administrației Prezidențiale și Guvernului, prin MAE, să clarifice urgent cu autoritățile ucrainene motivele pentru care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetățenie. PSD consideră că această omisiune afectează în mod vădit comunitatea românească din Ucraina și contrastează puternic cu sprijinul necondiționat oferit de țara noastră pe tot parcursul războiului ruso-ucrainean”.
De la Davos, a sărit Țoiu în apărarea lui Zelenski: ”Legea care a intrat în vigoare astăzi nu priveşte nicio restricţie privind dreptul de cetăţenie al comunităţilor româneşti din Ucraina. Aceasta a fost o informaţie falsă, amplificată politic”, a spus ministra de Externe.
MAE a dat și el un comunicat din care reiese că ”modificarea legislativă în cauză vizează obţinerea cetăţeniei ucrainene de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate. În cursul ultimilor trei ani, legislaţia ucraineană cu privire la cetăţenie a suferit mai multe amendamente, menite să uşureze obţinerea cetăţeniei ucrainene, fără a renunţa la celelalte cetăţenii deţinute, de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate”.
Numai că trebuie să reamintim cîteva lucruri.
Anul trecut, rada ucraineană a adoptat o lege ”Privind modificările aduse anumitor legi ale Ucrainei privind asigurarea punerii în aplicare a dreptului de a dobândi și păstra cetățenia ucraineană”. În baza ei, în 5 noiembrie 2025 s-a dat rezoluția nr. 1412 a guvernului de la Kiev ”Privind aprobarea listei statelor ai căror cetățeni (subiecți) dobândesc cetățenia ucraineană într-un mod simplificat” și care vizează cetățenii din SUA, Canada, Germania, Polonia și Cehia.
Colocvial vorbind, am spune că e un carcalete marca Zelenski, el însuși fiind inițiatorul.
Articolul 4 din Constituția ucraineană spune fără echivoc: ”În Ucraina există cetățenie unică. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei ucrainene sunt stabilite prin lege”.
Zelenski a tot promis că va modifica textul Constituției, pentru a permite cetățenia multiplă, dar nu a făcut-o și nici nu prea se poate, că în timp de război e interzisă modificarea.
Deci, toate legile amintite sunt ele însele fake, cum ar spune Oana Țoiu, adică neconstituționale.
Un ucrainean care primește cetățenia altui stat se cheamă că renunță la cea ucraineană, conform constituției. E adevărat, însă, că procedura nu se face de la sine, ci e nevoie de un decret prezidențial. Care poate fi dat, poate să nu. Dar, orice ucrainean care ar obține altă cetățenie, una importantă pentru el, să zicem, se va afla permanent la discreția autorităților, care i-o pot ridica oricînd pe cea ucraineană, sau nu vor recunoaște juridic a doua cetățenie.
Conform noilor prevederi, cetățenia multiplă poate fi dobândită, între altele, în cazul dobândirii cetățeniei ucrainene de către străinii care sunt cetățeni ai statelor incluse în lista celor care pot obține cetățenia printr-o procedură simplificată, sau pentru cetățenii ucraineni dintr-un stat inclus în lista celor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană într-o procedură simplificată. Rezoluția din noiembrie a stabilit că statele pentru care se deschid aceste oportunități sunt cele cinci enumerate mai sus.
Cetățenii ucraineni de origine română nu pot primi cetățenia română fără a risca să o piardă pe cea ucraineană. Nici românii de origine ucraineană nu pot primi cetățenie ucraineană fără a trebui să renunțe la cea română, conform normelor constituționale din Ucraina. Rezoluția de la Kiev pare un soi de cec în alb dat de Zelenski doar anumitor cetățeni, chiar trecînd peste Constituție. Statul ucrainean încearcă o acrobație juridică: vrea să permită cetățenia dublă pentru a mulțumi diaspora și partenerii din UE ori America, dar de ce doar cu unii aleși pe sprînceană?
Trecînd peste chichițele legislative, rămîne, deci, întrebarea: pe ce criterii s-a făcut acea listă de cinci privilegiați? De ce nu sunt acolo și România sau Ungaria, spre exemplu, țări care au avut un rol major în privința refugiaților?
De ce un român care, să zicem, luptă, ipotetic, pentru Ucraina ca voluntar nu poate beneficia de numita procedură simplificată, dar un polonez, da? Sunt întrebări la care ar trebui să vină un răspuns.
Și să nu încheiem fără a puncta un aspect din comunicatul MAE sus invocat. Anume că s-a dat acea modificare legislativă pentru ca cetățenii din cele cinci state care, între altele, luptă în cadrul forțelor armate ale Ucrainei contra rușilor să aibă dreptul de la cetățenie. Toate cele cinci state sunt membre NATO și UE. MAE scrie negru pe alb ceea ce Rusia acuză fără probe de multă vreme, anume că pentru Ucraina luptă asemenea cetățeni și nu fără știrea statelor respective. Oare chiar toți mercenarii veniți de peste hotare sunt la bază ucraineni fără cetățenie?
Un comunicat care riscă să creeze și mai mult agitație într-un mediu și așa agitat. (Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics)
