Think tank american: Articolul 5 din Tratatul NATO nu asigură protecția automată țărilor membre

Cei care cred că legendarul articol 5 din Tratatul NATO asigură protecție automată oricărei țări membre în caz de atac se înșeală: pur și simplu s-ar putea să nu existe nicio reacție. Avertismentul vine din partea specialiștilor, într-o analiză difuzată de un prestigios think-tank american, Poynter Institute preluată de Inpolitics.

Ar putea un atac rusesc împotriva Poloniei să declanșeze articolul 5 și să bage NATO în război?
Un atac rusesc asupra unei țări NATO nu ar duce inevitabil la un conflict militar între NATO și Rusia din cauza mecanismului de deliberare al alianței, se arată într-un material al Poynter Institute difuzat de politifact.com.

”Până acum, conflictul militar produs în urma invaziei Ucrainei de către Rusia a rămas între granițele Ucrainei. Dar s-ar putea să nu rămână acolo – și dacă nu, există șansa unei confruntări militare între Rusia și NATO, condusă de SUA.

Ucraina se învecinează cu patru state membre NATO: Ungaria, Polonia, România și Slovacia. (O a cincea țară vecină, Moldova, nu este membră NATO.) Mai la nord, Rusia se învecinează cu cele trei state baltice, fiecare aparținând NATO: Estonia, Letonia și Lituania.

Deoarece Ucraina nu este membră NATO, alianța nu are nicio obligație formală de a interveni pentru a opri invazia Rusiei. Cu toate acestea, dacă Rusia atacă oricare dintre națiunile membre NATO, aceasta ar putea determina NATO să invoce ceea ce este cunoscut sub numele de Articolul 5, un mecanism de apărare colectivă pe care NATO însăși îl descrie drept „însuși inima tratatului fondator al NATO”.

Declarativ, oficialii americani de rang înalt și-au reiterat sprijinul pentru obligația de a apăra colegii membri ai NATO care au fost atacați militar. În discursul său privind starea Uniunii, președintele Joe Biden s-a angajat să apere fiecare centimetru de teritoriu al țărilor NATO ”cu toată puterea noastră colectivă”.

Iar secretarul de stat Antony Blinken a declarat, pe 7 martie, la Vilnius, Lituania, că „dacă există vreo agresiune undeva, pe teritoriul NATO asupra țărilor NATO, noi, Statele Unite, toți aliații și partenerii noștri vom lua măsuri pentru a apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO.”

O invocare a articolului 5 nu mai este o întrebare abstractă. Pe 13 martie, Rusia a atacat Yavoriv, ​​un loc de antrenament militar din vestul Ucrainei, la doar cîteva mile de granița poloneză.

Articolul 5 al NATO ar putea cere Statelor Unite, ca membru-cheie al armatei NATO, să ducă o luptă militară directă împotriva Rusiei? Experții spun că s-ar putea, dar ei adaugă că există o zonă gri considerabilă, care poate duce la interpretări. Articolul 5 nu duce automat la un război pe scară largă; oferă doar un cadru pentru asigurarea unui răspuns măsurat, fiecare țară decizând ce acțiune să întreprindă(…)

Textul cheie al articolului 5 spune că „un atac armat împotriva unuia sau mai multor” membri NATO „va fi considerat un atac împotriva tuturor” și că, în acest scenariu, membrii sunt de acord să „ajute partidul sau părțile astfel atacate” cu „acțiunile pe care le consideră necesare, inclusiv utilizarea forței armate”.

Dacă are loc un eveniment declanșator, membrii NATO „se întâlnesc pentru a discuta dacă sunt de acord că acțiunile de pe teren justifică invocarea articolului 5”, a declarat Mai’a K. Davis Cross, profesor de științe politice și afaceri internaționale la Universitatea Northeastern. ”Trebuie să ajungă la un consens în acest sens, deci nu e vorba de un vot formal. Consensul poate însemna că niciun guvern nu se opune invocării articolului 5.”
A mai fost invocat articolul 5?

Grupuri de membri NATO care acționează individual au luat uneori măsuri pentru a promova obiectivele de securitate, dar articolul 5 însuși a fost invocat o singură dată – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.

În octombrie 2001, NATO a convenit asupra unui pachet de măsuri pentru sprijinirea Statelor Unite, inclusiv desfășurarea a șapte avioane NATO și a 830 de membri ai echipajului din 13 țări pentru a patrula spațiul aerian al SUA. O a doua misiune după 11 septembrie a implicat patrule navale și de supraveghere în Marea Mediterană.
Un atac rusesc asupra NATO ar duce neapărat la o confruntare militară?

Nimic nu este inevitabil, spun experții.

„Există la fel de mult sau la fel de puțin spațiu de negociere pe cât doresc să admită statele NATO”, spune Brendan R. Green, om de știință politică la Universitatea din Cincinnati.

Mai exact, există două posibile portițe de scăpare mai înainte ca NATO să se confrunte direct cu armata Rusiei.

În primul rând, este posibil ca membrii NATO să nu ajungă la un consens cu privire la un răspuns militar direct la un atac rus. „Nu există niciun fel de răspuns automat, în nicio circumstanță”, spune Michael O’Hanlon, membru senior la Brookings Institution.

În ultimii ani, membrii NATO au admis că au fost afectați de atacurile cibernetice rusești, dar „până acum, acest lucru nu este considerat la fel ca un atac armat, care ar putea activa articolul 5”, spne Cross.

Chiar și un atac militar convențional al Rusiei s-ar putea să nu fie considerat de o intensitate sau o durată suficientă pentru a declanșa articolul 5; atacul ar putea fi considerat ca fiind accidental.

„Dacă atacul este accidental, cum ar fi o rachetă rătăcită care aterizează peste granița Poloniei, membrii NATO ar trebui să se întâlnească și să decidă dacă a fost într-adevăr o greșeală”, a spus Cross. „Nimeni nu vrea să intre într-un război mai mare doar din cauza unei erori umane, așa că deliberarea în cadrul NATO este importantă.”

Într-un caz, în anii 1970, NATO a evitat să invoce articolul 5 când doi dintre membrii săi – Grecia și Turcia – au purtat război unul împotriva celuilalt pentru controlul Ciprului.

În al doilea rând, chiar dacă membrii NATO ajung la un consens și invocă articolul 5, fiecare membru poate decide individual cu ce ar dori să contribuie, militar sau în alt mod.

Conținutul articolului 5 „este, de fapt, un fel de autorizație pentru ca alianța să decidă cum să acționeze, colectiv ori individual”, spune Charles Kupchan, membru senior la Consiliul pentru Relații Externe și profesor la Universitatea Georgetown.

Chiar și după 11 septembrie, „nu toți membrii NATO au intrat în război în Afganistan și nu toți cei care au participat au făcut-o în mod egal”, spune Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy a Universității Duke.

Într-adevăr, articolul 5 este conceput pentru a oferi membrilor NATO o varietate de răspunsuri posibile, mai degrabă decât un mandat inflexibil.

„Dacă NATO invocă articolul 5, înseamnă asta că al treilea război mondial începe a doua zi? Nu, spuse Kupchan. „Răspunsul NATO ar ține cont, probabil, de riscul unei escalade ulterioare. De fapt, răspunsul ar putea fi mai degrabă economic decât militar.”

În timp ce administrația Biden și-a reiterat angajamentul de a apăra un membru NATO atacat de Rusia, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a avut grijă să puncteze că decizia revine membrilor NATO în mod colectiv, nu numai Statelor Unite.

Invocarea articolului 5 este „o întrebare care s-ar pune în cadrul alianței”, spune Kirby pentru CNN . „În mod concret, aș reaminti doar că articolul 5 arată clar că un atac armat asupra unui aliat NATO activează articolul 5… Dar cum s-ar interpreta asta e o chestiune pe care alianța NATO trebuie să o stabilească.”

Cât de probabil este ca articolul 5 să fie invocat?

Având în vedere modul în care s-a dezvoltat invazia Ucrainei, „există un pericol clar de escaladare accidentală care să se transforme rapid într-un declanșator al articolului 5”, spune Cross. „Dacă o rachetă din Rusia aterizează în mod eronat pe teritoriul unui stat membru NATO, armata de la sol ar putea răspunde în acel moment, iar asta s-ar putea transforma într-un adevărat schimb de artilerie peste graniță.”

Deci, a spus ea, indiferent dacă prima împușcătură a fost accidentală, luptele „ar putea deveni rapid intenționate, iar atunci am avea o confruntare directă între un stat membru NATO și Rusia”.

Cu toate acestea, mai mulți experți pe care i-am intervievat ne-au avertizat să nu ne gîndim la cel mai rău scenariu. În primul rând, cu cât Rusia se blochează mai mult în lupta pentru controlul Ucrainei, cu atât mai mult scade probabilitatea ca Rusia să extindă războiul atacând o țară membră NATO.

În plus, procesul de deliberare al NATO oferă timp pentru a verifica dacă un anumit atac rusesc merită un răspuns conform articolului 5.

„Singurele circumstanțe în care aș putea vedea că acest lucru se întâmplă ar fi după atacurile militare asupra teritoriului NATO”, a spus Green. „Chiar și atunci, bănuiesc că membrii NATO ar putea dori să aștepte până când va deveni clar că atacurile au făcut parte dintr-o campanie susținută și deliberată, mai degrabă decât rezultatul unei neglijențe.”

Miles a fost de acord. „Cred că ar fi nevoie de un atac intenționat al Rusiei asupra unui membru NATO la granița cu Ucraina, precum Polonia sau România”, a spus el. „Poate că acest lucru s-ar putea întâmpla în contextul livrărilor de arme, dar chiar și acolo, SUA și-au câștigat un spațiu de manevră folosind transporturi aeriene civile pentru a face acele livrări către aerodromurile din estul îndepărtat al Poloniei” se arată în analiza Poynter.org.