Săptămânalul francez Courrier International titrează „Planurile lui Trump privind Groenlanda și Canalul Panama nu sunt o glumă”, precizând că „experții nu le văd ca pe niște simple provocări, ci ca pe o expresie a unui expansionism foarte real”. Sunt amintite de asemenea și ideile vehiculate referitor la Canada în calitate de al 51-lea stat american, respectiv la o intervenție militară contra cartelurilor din Mexic.
Săptămânalul britanic The Economist publică în schimb o analiză privind politica internă, constatând că „democrația americană se fracturează la nivelul statelor”, în principal din cauza redesenării circumscripțiilor electorale și a legislației electorale diferite de la stat la stat.
The Washington Post ne explică cum a ajuns un conservator anti-Trump să-l voteze pe Trump în 2024. În 2016 l-a respins exclusiv pe baza caracterului, deși îi agrea o parte din promisiunile electorale. Apoi a observat că prima administrație Trump nu numai că n-a fost dezastrul general așteptat, dar și-a și respectat unele promisiuni importante. De asemenea, retorica lui Trump e una, dar acțiunile concrete sunt altele. În fine, instituțiile americane și-au probat rezistența impresionantă în ultimii opt ani, mai întâi sub asaltul lui Trump, apoi sub conducerea unui președinte inapt să le conducă. The Wall Street Journal îl avertizează pe Trump să nu-și interpreteze greșit mandatul generos acordat de americani. Mandat care începe pe fondul „sprijinului substanțial și optimismului public. Optimism extins mult dincolo de republicanii pro-Trump, la peste 50% din alegătorii independenți, la 48% din cei hispanici, ba chiar și la 41% din cei negri. Trump poate izbuti dacă va conștientiza de ce l-a trimis electoratul în Biroul Oval: ca să reducă prețurile, să facă ordine la granița sudică și să atenueze excesele culturale ale democraților”.