Eliberarea din închisoarea de la Codlea a lui István Beke nu este posibilă nici după ce în urma modificării de luna trecută a legislaţiei din Codul Penal al României a fost eliminat articolul în baza căruia acesta a fost condamnat sub acuzaţia de tentativă de terorism.
Cererea lui István Beke – aceea de a se anula executarea
pedepsei cu închisoarea care i s-a aplicat – a fost dezbătută de
către Curtea de Apel Braşov, miercuri. Purtătorul de cuvânt al
instanţei de judecată a informat prin telefon corespondentul MTI cu
privire la respingerea cererii. Dezbaterea cererii similare a lui
Zoltán Szőcs va avea loc la data de 17 mai.
În iulie 2018, cei doi secui au fost condamnaţi, de către
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJR), la câte
cinci ani de închisoare cu executare. Cei doi au fost prezentaţi în
faţa instanţei după ce autorităţile au concluzionat în baza
convorbirilor telefonice interceptate purtate de aceştia şi a unor
petarde descoperite în locuinţa celui dintâi, că ar fi plănuit să
detoneze o bombă artizanală la parada militară care a avut loc în
piaţa centrală din Târgu Secuiesc, de 1 decembrie 2015, de Ziua
Naţională a României. La data de 9 aprilie, ICCJR a respins calea
lor extraordinară de atac.
Posibilitatea legală de anulare a executării pedepsei cu
închisoarea a apărut după ce, în luna aprilie, Parlamentul României
a modificat acele articole ale Codului Penal, care se referă la
tentativele de săvârşire ale unor infracţiuni, astfel că, în baza
noii formulări, faptele care au stat la baza condamnării celor doi
secui nu mai sunt considerate a fi infracţiuni.
La şedinţă au fost prezenţi şi fostul vicepreşedinte al Curţii
Supreme de Justiţiei a Ungariei, preşedintele Consiliului
Demnităţii Umane (CDU) din Ungaria, Zoltán Lomnici, deputatul
Fidesz István Bajkai şi senatorul UDMR László Ödön Fejér. Acesta
din urmă a explicat pentru agenţia ungară de presă MTI, că
modificarea legislativă la care au făcut referire pune în practică
o directivă UE privind terorismul şi a avut loc independent de
modificările legislative care au divizat societatea românească.
Senatorul a adăugat că, în momentul dezbaterii căii extraordinare
de atac, care a avut loc la 9 aprilie, modificarea legii nu putea
fi luată în considerare de către ICCJR, întrucât a apărut în
Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare abia a doua zi.
În declaraţia telefonică acordată MTI, Zoltán Lomnici a spus:
consideră că aceasta a fost ultima cale legală din România în cazul
“prizonierilor politici din Ţinutul Secuiesc”. A adăugat că nu are
mari speranţe privind apelul. “Se poate ataca sentinţa, dar
întrucât aici, în acest caz, au fost luate decizii politice, există
foarte puţine şanse ca la Bucureşti lucrurile să ia o turnură
pozitivă. Ei nu vor să îi elibereze, deşi fapta pentru care tinerii
aceştia au fost condamnaţi, astăzi nu mai reprezintă o
infracţiune”, a declarat fostul vicepreşedinte al Curţii Supreme de
Justiţiei a Ungariei.
În declaraţia acordată înainte de aflarea sentinţei, István
Bajkai a afirmat că hotărârea care se va lua în acest proces nu
poate anula sentinţa definitivă, dar poate anula executarea
sentinţei. Acesta a mai adăugat că amendamentul se aplică şi în
cazurile aflate în curs, iar executarea sentinţei din cauza
Beke-Szőcs este în curs de desfăşurare.
