Jurnalistul Sabin Orcan continuă seria de dezvăluiri, în cadrul emisiunii „X-Press”, despre ofiţeri acoperiţi sau colaboratori ai serviciilor secrete care ocupă funcţii-cheie în stat. Al cincilea nume aflat pe „Lista Fantomelor Securității” este Teodor Meleșcanu, fost director al SIE, în prezent consilier de stat la cancelaria primului ministru.
Jurnalistul Doru Braia a dezvăluit, în cadrul unei intervenții telefonice în cadrul emisiunii ”X-Press”, că pe 18 decembrie 1989, Teodor Melșcanu, aflat în Austria, a declarat pentru jurnaliștii internaționali că în România este ”pace și liniște”.
”Niciun securist din interior, din exterior sau de unde or fi fost nu a servit și nu a lucrat pentrui interesul României, ci exclusiv al lui Nicolae Ceaușecu, al Elenei Ceaușescu și clica lor. Nu avea absolut niciunul voie să facă un pas în lateral în afară de directivele secretarului general al Partidului Conumist Român care numai intersele românilor nu le-a reprezentat vreodată”, a declarat jurnalistul.
”În ziua de 18 decembrei 1989, a doua zi după măcelul de la Timișoara, presa internațională fremăta, avea interdicție să intre pe teritoriul României, drept pentru care căuta să abordeze orice oficial al regimului de la București aflat în afara granițelor. Domul Meleșcanu se afla la Viena. Un mușuroi întreg de jurnaliști l-a înconjurat, domnia sa se afla la o sucursală ONU din capitala austriacă și l-au întrebat, s-a transmis chiar la unele televiziuni în direct, ce se întâmplă la Timișoara. Cu aceeași jovialitate pe care o cunoașteți și, dacă îmi amintesc bine, chiar și cu un trabuc în colțul gurii, domnul Meleșcanu a anunțat că e pace și liniște în România, nu se întâmplă absolut nimic alarmant și că poporul român este mobilizat pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român”, a povestit Doru Braia.
Născut în 1941, Teodor Meleșcanu a terminat Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, în 1964. A făcut cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea Bucureşti, timp de doi ani, între 1964-1966. După care a fost imediat cooptat în diplomație, între 1966 și 1970, fiind ataşat diplomatic la Direcţia Juridică a Tratatelor din MAE. În această perioadă, mai precis între 1967 și 1968, a făcut cursuri postuniversitare la Universitatea din Geneva, Elveţia. Timp de trei ani (1967-1970) a urmat Institutul de Înalte Studii Internaţionale din Geneva.
Între 1970 și 1978 a fost Secretar III la Departamentul Organizaţii Internaţionale din MAE. În această perioadă, în 1973, și-a dat doctoratul în ştiinţe politice şi drept internaţional la Universitatea din Geneva.
Între 1978 și1985, Teodor Meleșcanu a fost Secretar II la Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU (Geneva, Elveţia). Între 1985 și 1990 a fost Secretar I la Departamentul Securitate Internaţională şi Dezarmare din MAE,
Revoluția l-a găsit pe Meleșcanu subsecretar de stat în MAE, între 1990 și 1991. Apoi, tot timp de un an, până în 1992, a fost secretar de stat în MAE.
Între 1992 și 1996 a fost ministru al afacerilor externe în Guvernul Văcăroiu. În 1996 a fost ales senator PSDR, fiind preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe.
În 1997 a fondat partidul Alianţa pentru România (APR). În numele acestui partid a candidat la președinția României, obținând 1,9% din voturi.
În 2002 a devenit primvicepreşedinte al PNL, iar între 2004 și 2008 a fost senator PNL și vicepreşedinte al Senatului.
În perioada 2007-2008, Meleșcanu a fost ministru al Apărării Naţionale şi ministru interimar al Justiţiei.
Meleșcanu obține un nou mandat de senator în 2008. Între 2012 și 2014 ocupă funcția de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Meleșcanu a candidat la președinție și la alegerile din 2014, obținând 1% din voturi. După primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Meleșcanu a fost numit ministru al afacerilor Externe în Guvernul Ponta, funcție pe care a ocupat-o timp de câteva zile. După alegeri a fost numit consilier de stat la cancelaria primului ministru, funcție pe care o ocupă și în acest moment.
Teodor Meleșcanu a fost pentru prima dată acuzat în 2006 , când, Liviu Turcu, ultimul defector important al spionajului comunist românesc, publica în „Jurnalul naţional” o listă cu 11 nume de politicieni care au avut legături cu fosta Securitate. Printre aceştia, la poziţia a doua, apare senatorul Teodor Meleşcanu, fost ministru de externe, în dreptul căruia era trecută menţiunea „fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0625”. Aceste indicative corespund, în ordine, Centrului de Informaţii Externe, unităţii speciale de protecţie din cadrul CIE şi, respectiv, Direcţiei a III-a de Contraspionaj.
Cine este Liviu Turcu?
Absolvent de Sociologie şi doctor în Filozofie, Liviu Turcu a fost angajat, începând din 1976, în Direcţia de Informaţii Externe (DIE), redenumită, după fuga generalului Pacepa, Centrul de Informaţii Externe (CIE). A fost şef de birou, apoi şef al serviciului operativ pentru America de Nord şi şef al serviciului Europa de Vest, fiind avansat până la gradul de maior. A acţionat sub acoperire diplomatică în SUA, Austria, Elveţia, Spania, Danemarca şi pe lângă ONU. În ianuarie 1989, în timp ce se afla în misiune la Viena, a cerut azil politic în SUA. Condamnat la moarte de regimul comunist, a fost achitat în 1990.
În plus, Mircea Răceanu scrie în cartea sa Infern 89: ”După ce a închis dosarul cu cele cinci fotografii, lt. col. Emil Rădulescu (…) a scos nu din servieta cu care venise, ci din buzunarul hainei un plic care, de asemenea, conţinea o serie de fotografii. Spre deosebire de cele anterioare, acestea din urmă erau de format mic, 4/6 centimetri, de tipul celor folosite pentru paşaport. Înainte de a le arăta, el mi-a atras atenţia să indic numai acele persoane pe care le ştiu că sunt ofiţeri de securitate. Mi-a arătat aproximativ 35-40 de fotografii, toate aparţinând lucrătorilor din Ministerul Afacerilor Externe, însă altele decât cele văzute în timpul anchetelor anterioare. Îi cunoşteam absolut pe toţi. Cu mulţi dintre ei lucrasem ani de zile şi ştiam că erau ofiţeri de securitate, pe alţii îi bănuiam.
Am decis încă de la prima fotografie care mi-a fost arătată, cea a lui Constantin Gârbea, să neg că aş fi fost la curent cu faptul că erau ofiţeri de securitate. Aşa am procedat cu toate fotografiile care au urmat, printre care cele ale lui Vasile Prună, Gheorghe Duţă, Ion Dobreci, Vasile Croicu, Ioan Donca, Tudor Valeriu, Teodor Meleşcanu, Pavel Platona, Petru Ioan Cordoş, Octavian Gavriş, Ilie Neamţu, Nicolae Petruţ, Ştefan Costin, Valeriu Dinică, Marin Buhoară, Cristian Mocanu, Ionel Stănculescu, Dinu Marian, Petre Săndulescu, Ion Pascu. (majoritatea celor enumeraţi au continuat să activeze în MAE şi după ’90, ocupând funcţii de ambasadori până în ultimii ani – n.red.).
Cine este Mircea Răceanu?
Născut într-o familie de ilegalişti comunişti, Mircea Răceanu a fost trimis în 1969 la Ambasada României de la Washington, unde între 1974-1979 a ocupat postul de secretar I. După revenirea din misiune, a fost şeful departamentului SUA/Canada, iar între 1984-1989 a condus departamentul America din MAE. Arestat în ianuarie 1989, acuzat de trădare în favoarea americanilor, a fost condamnat la moarte, pedeapsă comutată apoi la 20 de ani de închisoare. Eliberat în timpul revoluției din decembrie 1989, s-a stabilit în SUA. Reabilitat în anul 2000, a fost decorat doi ani mai târziu de preşedintele Ion Iliescu. Fostul aghiotant al ultimului şef al Securităţii comuniste, generalul Aurel Rogojan, susţine că Răceanu a fost şi el ofiţer acoperit.
În noiembrie 2014, când, în campania electorală, președintele de atunci Traian Băsescu a declarat că printre candidații la Președinție se află un ofițer acoperit, Teodor Meleșcanu, a negat că ar fi vorba despre el.
”Nu, eu nu sunt (ofiţer acoperit – n.red). Nu am fost în viaţa mea nici acoperit, nici descoperit. Nu e nicio problemă, de vreo patru mandate de senator de fiecare dată cu cercetarea CNSAS lucrurile sunt foarte limpezi. Însă, în ceea ce priveşte declaraţiile politice, nu am eu căderea să mă pronunţ. Din punct de vedere juridic însă, vreau să vă spun că este o infracţiune faptul de a deconspira un ofițer activ, în rezervă sau un ofiţer deplin acoperit şi este o faptă penală, se pedepseşte prin lege”, declara, la vremea respectivă, Teodor Melșecanu, la Antena 3.
