Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că şi-ar fi dorit ”o reformă mai amplă, mai cuprinzătoare şi mai curajoasă” a legilor justiţiei, el apreciind că Parlamentul a făcut ”un minim necesar”, în condiţiile unei presiuni mediatice şi a unei presiuni publice, care denotă puţină cunoaştere a conţinutului.
”Eu consider că noi am avut de rezolvat câteva probleme extrem de serioase care au fost subiecte pe care le-am discutat şi le-am dezbătut în campania electorală, cu electoratul. Am văzut personal că sunt probleme de interes şi de preocupare majoră în rândul magistraţilor, în timpul lucrărilor comisiei speciale pentru legile justiţiei. Cele patru chestiuni importante pe care le-am analizat, le-am dezbătut şi votat sunt: în primul rând, răspunderea magistraţilor şi aici cred că toată lumea este de acord că trebuie să existe, ca pentru toate categoriile socio-profesionale, o anumită răspundere şi bine definită. Iar în cazul magistraţilor, este vorba de reaua credinţă şi de grava neglijenţă, nu de erori judiciare. Există totodată problema reglementată a locului unde se găseşte Inspecţia Judiciară şi cum funcţionează, pentru ca ea să-şi poată îndeplini rolul pentru care a fost gândită. Al treilea element pe care l-am abordat a fost crearea acelei secţii în cadrul procuraturii care să ancheteze din punct de vedere al legii încălcările potenţiale făcute de magistraţi şi, nu în ultimul rând, modul în care scoatem de sub influenţa sau de sub incidenţa factorului politic numirea procurorilor la parchete”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu despre legile justiţiei adoptate de Parlament.
Întrebat dacă este mulţumit de cum au fost modificate legile justiţiei, preşedintele Senatului a răspuns negativ.
