Creşterea semnificativă a numărului infectărilor cu noul coronavirus în Suedia şi a celui al deceselor ridică semne de întrebare asupra alegerii acestei ţări de a combate epidemia fără să recurgă la măsurile severe de izolare care au blocat mare parte din Europa, scrie vineri agenţia Reuters citată de Agerpres.
RELATAREA REUTERS TRANSMISĂ DE AGERPRES:
Spre deosebire de cetăţenii din multe state europene, suedezii pot de exemplu să meargă la restaurant sau la frizer şi încă îşi pot trimite copiii mici la şcoală, inclusiv în capitala Stockholm, unde s-au înregistrat circa jumătate din decesele provocate în Suedia de COVID-19.
În cazul vârstnicilor, această ţară a optat mai degrabă pentru o strategie de izolare şi tratare a lor în locul unor decizii generale de izolare şi distanţare socială, acestea din urmă limitându-se la măsuri precum interzicerea adunărilor cu mai mult de 50 de persoane, recomandarea evitării călătoriilor sau încurajarea liceelor şi universităţilor (închise de la jumătatea lunii martie) să apeleze la cursurile la distanţă.
Prin urmare, o analiză a datelor de localizare pentru telefoanele mobile arată că în timp ce în majoritatea statelor europene deplasările în spaţiile publice au scăzut abrupt, Suedia se disociază de acest trend.
Trăsătura generală a abordării suedeze în această epidemie este apelul la responsabilitatea individuală. ”Fiecare este responsabil pentru propria sa sănătate, pentru cea a vecinilor săi şi a propriei sale comunităţi locale. Acest lucru este valabil atât în vremuri normale, cât şi în cele de criză”, explică ministrul suedez de externe, Ann Linde, potrivit France Presse.
Dar această abordare liberală, menită să diminueze cât mai mult perturbarea activităţilor economice şi sociale, este tot mai criticată pe măsură ce epidemia se extinde la Stockholm, iar pe ansamblul Suediei, ţară cu circa 10 milioane de locuitori, vineri erau confirmate 6.078 de cazuri de COVID-19 şi 333 de decese, aceasta în condiţiile în care această ţară testează pentru coronavirus numai cazurile grave şi cadrele medicale.
”Trebuie să avem un control asupra situaţiei, nu putem merge către o situaţie în care să ajungem la un haos total. Nimeni nu a încercat această cale, aşadar de ce să o testăm noi primii în Suedia, fără un consimţământ informat ?”, spune Cecilia Soderberg-Naucler, profesor de patogeneză microbiană şi semnatară a unei scrisori deschise prin care circa 2.300 de cadre universitare cer guvernului măsuri mai ferme pentru protejarea sistemului sanitar, în timp ce cadrele medicale şi personalul căminelor de bătrâni au avertizat public asupra insuficienţei materialelor de protecţie.
Vorbind săptămâna aceasta la o conferinţă de presă la care a fost întrebat dacă nu cumva numărul în creştere al cazurilor de coronavirus în căminele de bătrâni nu sugerează un eşec al strategiei sale, premierul Stefan Lofven a răspuns: ”Nu cred că este un astfel de semn. Lucrurile arată la fel peste tot în Europa. Am spus mereu că lucrurile se vor înrăutăţi înainte să se îmbunătăţească”.
La rândul său, epidemiologul şef al Agenţiei de Sănătate suedeze, Anders Tegnell, un oficial puţin vizibil până recent, dar care acum rivalizează cu şeful guvernului în apariţii publice, pune la îndoială eficacitatea măsurilor de izolare într-un orizont mai mare de timp. ”Este important să avem o politică sustenabilă pentru o perioadă mai îndelungată, adică să stăm acasă dacă suntem bolnavi, ceea ce este şi mesajul nostru (…) Închiderea oamenilor în case nu va funcţiona pe termen mai lung. Mai devreme sau mai târziu oamenii oricum vor ieşi”, atenţionează el.
