Steagul roșu-negru al naţionaliştilor ucraineni va fi arborat la Cernăuţi la toate sărbătorile dedicate mișcării de eliberare națională, după ce o decizie în acest sens a fost adoptată de deputaţii din Consiliul Local – potrivit agenţiei Promin, care menţionează că propunerea aparţine consilierului local Andri Iliuk, membru al partidului naţionalist Svoboda.
Steagul luptei de eliberare națională a poporului ucrainean va fi de acum înainte arborat în mod solemn pe sediul Primăriei Cernăuţiului cu ocazia unor evenimente precum ziua de naștere a liderului naţionaliştilor ucraineni, Stepan Bandera, pe 1 ianuarie, de ziua înfiinţării Organizaţiei Naţionaliştilor Ucrainei, pe 3 februarie, la evenimentele organizate în memoria lui Roman Şuhevici, comandantul Armatei Insurecţionale Ucrainene, precum şi în memoria eroilor de la Krut, de Ziua Apărătorului Ucrainei.
Bandera, unul dintre liderii naționaliști ucraineni din anii 1930-1950, rămâne un personaj controversat în Ucraina unde multă lume îl consideră ca un erou național și simbol al luptei pentru independență a acestei foste republici sovietice și parte a Imperiului Țarist, pe când alte persoane îl acuză că a colaborat cu naziștii.
Stepan Bandera a fost șeful ideologic al luptătorilor antisovietici, care au înfruntat Armata Roșie și au masacrat polonezi în vestul Ucrainei. O parte a mișcării naționaliste ucrainene a colaborat cu naziștii, înainte de a lupta împotriva lor.
Doi frați ai lui Bandera au fost uciși la Auschwitz în 1942 și el însuși a fost închis între 1941 și 1944 într-un lagăr de concentrare nazist, după ce a încercat să instaleze un guvern ucrainean independent în timpul ocupației hitleriste a Ucrainei, la acea dată parte a URSS.
Otrăvit de un agent KGB în 1959 la Munchen, el este detestat în Rusia.
În martie, președintele Vladimir Putin a spus despre membrii guvernului ucrainean care a urmat regimului Ianukovici că sunt „moștenitori ideologici ai lui Bandera, complicele lui Hitler în cel de-Al Doilea Război mondial”.
În aceeaşi şedinţă, deputaţii Consiliului orăşenesc Cernăuţi au votat o altă decizie importantă, şi anume cea cu privire la ‘depăşirea consecinţelor ocupaţiei sovietice în politica lingvistică din Cernăuţi’, care stipulează că oraşul trebuie să stabilească reguli privind utilizarea limbii ucrainene în toate domeniile de activitate, precum şi în reclame, afişe, produse de publicitate audio şi vizuale.
Documentul prevede ca în Cernăuţi limba din administraţie să fie limba de stat, ucraineana. În acest sens, se au în vedere evidenţa şi documentarea organelor autoguvernării locale, întreprinderi, instituţii şi organizaţii de proprietate comunale. În cazul în care o entitate economică are un act înregistrat într-o limbă străină, redactarea unui astfel de document este posibilă numai cu indicarea obligatorie a traducerii sau a transliterării sale în limba ucraineană. Furnizorul de servicii trebuie să contacteze şi să comunice cu destinatarul serviciilor (clientul) în limba de stat. Utilizarea unei limbi străine este posibilă la cererea clientului, în cazul în care furnizorul de servicii o cunoaşte. Chiar şi în toate restaurantele este obligatoriu ca personalul să ofere meniul în limba ucraineană şi numai la cererea vizitatorului să furnizeze meniul în orice altă limbă, se menţionează în proiectul votat de deputaţii Consiliului orăşenesc Cernăuţi, potrivit serviciului de presă al organizaţiei regionale Cernăuţi a partidului ”Svoboda”.