Pe lângă petrol şi câmpurile cerealiere, jihadiştii din Statul Islamic au luat în stăpânire trei sferturi din producţia de bumbac, domeniu în care Siria era înaintea războiului un exportator relativ important, declară pentru AFP un specialist în finanţarea terorismului, Jean-Charles Brisard.
Situaţia determină şi creatorii de modă să fie mai vigilenţi în privinţa provenienţei textilelor pe care le primesc. O sursă însărcinată cu aprovizionarea creatorilor de colecţii haute couture recunoaşte sub protecţia anonimatului că a devenit mai precaută în acest sens.
„Furnizorul nostru obişnuit ne-a trimis vara aceasta materiale fără certificatul de origine. Le-am cerut atelierelor să nu se atingă de ele, până nu primim şi certificatele”, declară sursa amintită.
Suspiciuni legate de Turcia
Suspiciunile se leagă şi de faptul că în apropierea câmpurilor siriene de bumbac controlate de Statul Islamic se află Turcia, al doilea furnizor de textile pentru Uniunea Europeană. Unii experţi se tem că angrosiştii turci ar putea folosi bumbac vândut sub preţul pieţei de către organizaţia teroristă amintită, care obţine astfel o nouă sursă de finanţare.
Turcia, unul dintre cei mai mari importatori de bumbac din lume şi unul dintre principalii fabricanţi de haine de pe planetă, depinde în mare măsură de materia primă furnizată de ţări ca Egipt, Uzbekistan, Grecia şi Siria.
Exporturile de bumbac sirian în Turcia au urcat în perioada 1990-2000 şi au înregistrat un declin începând cu anul 2008.
Oficial, bumbacul sirian nu mai intră în Turcia. Neoficial, însă, totul e posibil, potrivit experţilor.
Producţia de bumbac sirian, în colaps
Conflictul din Siria a provocat colapsul producţiei de bumbac, de la 600 de mii de tone pe an la mai puţin de o sută de mii astăzi, dintre care doar trei mii de tone sunt exportate în mod oficial.
Unul dintre cele mai mari grupuri din domeniul vestimentar de lux şi de echipament sportiv Kering, care deţine între altele brandurile Gucci, Puma şi Saint Laurent, asigură că cea mai mare parte a bumbacului cumpărat de acest grup provine din China, Bangladesh, Italia şi Statele Unite, Turcia reprezentând o parte infimă din sursele de aprovizionare cu această materie primă.
Asta nu-i împiedică însă pe unii specialişti să se întrebe dacă în curând vom purta haine cu eticheta „Made in ISIS”.
