Prin proiectul de modificare a Codului de procedură penală, serviciile de informații revin în procesele penale, folosind o portiță lăsată de CCR. Pentru procurori este o veste bună: vor avea acces la mai multe informații și probe. Pentru societatea civilă este încă o victorie a SRI, care își extinde puterea, transmite Europa Liberă.
Modificarea Codului de procedură penală reintroduce posibilitatea ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv cele de corupție. Proiectul eleborat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu încearcă să pună legea în acord cu decizia CCR din 2020.
Guvernul propune ca supravegherea tehnică să fie dispusă nu doar în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale, precum şi în cele de „trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.” (articolul 139 alineatul 2 din CPP)
Hotărârea CCR din 2020 a fost doar una dintre deciziile Curții prin care serviciile secrete au fost scoase din procedurile penale.
Suspiciunea cu care sunt privite serviciile de informații, în special SRI, în societate s-a mărit considerabil după episodul legilor siguranței naționale, al căror draft a apărut în presă. Nu doar că serviciile secrete ar fi obținut mult mai multă putere, extinzându-și sfera de acțiune, dar existau și o serie de prevederi care sfidează drepturile și libertățile individuale, așa cum a arătat deja Europa Liberă.
A reieșit, inclusiv din declarațiile președintelui Klaus Iohannis, că acele legi au fost elaborate de servicii, ceea ce nu a avut rolul de a crește încrederea nici în ele, nici în instituția prezidențială care a contribuit la realizarea lor.
Așa încât, spune sociologul Ovidiu Voicu, modificările la CPP propuse de ministerul Justiției sunt un compromis care arată forța serviciilor.
„Este încercarea unei soluții de compromis care ne arată mai degrabă forța pe care o au serviciile secrete și cred că pentru democrație e rău, deși ar putea să aducă unele beneficii pe termen scurt pentru prinderea unor infractori, mai ales în zona de corupție. Toată povestea asta cu interceptarea pe securitatea națională care apoi este extinsă și asupra cauzelor penale poate să livreze pe de o parte dosare de corupție, dar pe cealaltă poate să livreze abuzuri”.
