În timp ce ochii cetățenilor sunt ațintiți pe campania pentru alegerile locale și europarlamentare ori spre ouăle de Paște, în parlament se pritocește, discret, modificarea legilor apărării, inclusiv prin extinderea competențelor Direcției Generale de Informații a Armatei. Un demers lansat anul trecut de MApN, prin care DGIA devenea egala SRI și a SIE, dar anihilat de criticile dure apărute în spațiul public, e reluat, practic în secret.
Deputatul PSD Iulian Badea a dezvăluit azi, pentru Mediafax, că în parlament s-a format un grup de lucru din șase parlamentari membri ai Comisiilor de apărare care lucrează de zor, împreună cu MApN, la modificarea legilor apărării, neactualizate de 30 de ani.
Una dintre modificările propuse chiar de Iulian Badea vizează extinderea competenţelor serviciului secret al armatei, mai ales în condițiile în care „S-a încercat infltrarea printre refugiaţii ucraineni a spionilor ruşi”.
„Serviciile secrete trebuiesc întărite! Nevoile operaţionale ample sunt motivate de situaţia în care România se află. Mai mult decât atât, informaţiile culese, analizate şi valorificate de către structurile secrete pot deveni vitale pentru protejarea cetăţenilor români(…) Aici discutăm despre o armonizare şi nicidecum despre o suprapunere a competenţelor sau atributelor însuşite de alte servicii secrete”, spune Iulian Badea pentru Mediafax.
Nu știm în acest moment cu precizie despre ce lărgire a competențelor serviciului Armatei – poate cel mai secret serviciu dintre toate -, iar unii membri ai Comisiei de apărare, care nu fac parte din amintitul grup de lucru, contactați de Inpolitics, nu știu nici ei mai nimic despre ce se dezbate.
Deputatul PSD Iulian Badea, autorul propunerilor de extindere a competențelor DGIA, are un parcurs mai special.
E absolvent de educație fizică și sport, oarecum firesc ținînd cont că e fiul fostului fotbalist craiovean Pavel Badea, președintele CS Universitatea Craiova. În paralel cu educația fizică, Badea Jr a făcut și studii de marketing, cu specializarea ”Comportamentul consumatorului în mediul economic concurenţial”, lucrînd în timpul facultăților ca manager de firmă și web developer, iar în timpul masteratelor ca inspector de asigurări. Multe paralele, ca să spunem așa.
Presa din Oltenia scria acum patru ani că între Pavel Badea – implicat și în politică de mulți ani și candidat la primăria Craiovei – și Olguța Vasilescu s-a încheiat în 2020 un pact: fotbalistul să nu mai candideze la primăria Craiovei și, în schimb, fiul său să primească un loc eligibil pentru deputăție.
Iulian Badea a ajuns în parlament în 2020 și, în loc de muncă pentru cetățeni, s-a apucat de studii: Absolvent al Institutului Diplomatic Român în 2021, Absolvent al Colegiului naţional de apărare în 2022, Absolvent al Colegiului de apărare NATO – Roma, Italia, în 2023. În Comisia de apărare a ajuns în octombrie 2022. Cu studii făcute în timpul activității de parlamentar, Iulian Badea devine, iată, reformatorul serviciului de informații al armatei române.
Luna trecută, el a adresat MApN o interpelare în care chestiona ministerul dacă ”amenințarile actuale, incluzându-le pe cele hibrid, de tip cyber și legislația incompletă, neadaptată la rolul României în NATO impun ca DGIA să fie organizată după o lege proprie”. Și de ce MApN a retras toamna trecută un proiect de lege privind reorganizarea serviciului secret la o săptămână după ce îl pusese în dezbatere publică.
Răspunsul ministrului Angel Tîlvar a venit prompt: trebuie mărit numărul agenților secreți ai Armatei, care trebuie să fie culți și cu reputație morală impecabilă. De asemenea, DGIA vrea să aibă dreptul de a face toate achizițiile necesare prin structuri proprii, mai pe scurt extinderea masivă în afaceri:
”DGIA trebuie să îşi îndeplinească cu succes rolul său de a sprijini factori de decizie politico-militari pentru evitarea surprinderii în faţa riscurilor şi ameninţărilor interne şi externe. militare şi non-militare, care pot afecta securitatea națională în domeniul apararii”. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, afirmă Tîlvar, e necesară ”acoperirea deficitului de resursa umană cu expertiză şi pregătire conform nevoilor structurii. Trebuie realizată prin recrutarea. la toate nivelurile de comandā. control şi execuţie, a unor specialişti care au o pregatire culturală diversificata, buni cunoscători de limbi straine, care să aibă un profil psihologic adaptat muncii de informații pentru apărare şi, nu în ultimul rând, care să aibă o reputație morală de excepţie”.
De asemenea, ar fi necesară ”stabilirea posibilității de achiziție prin structurile proprii, pentru toate categoriile de produse. servicii şi lucrări ar garanta structurii de informații stabilitate şi predictibilitate normativă în activitatea de asigurare şi implementare a instrumentelor şi tehnologiilor necesare. mai ales în contextul recentelor dezvoltări tehnologice din domeniul inteligenţei artificiale şi a prognozelor referitoare la tendinţele şi posibilitățile de utilizare ale acestora în cadrul unor acţiuni ostile statale şi non-statale exercitate la adresa apărării naţionale”.
Nu în ultimul rînd, ar fi necesară ”recunoaşterea, prin lege, a statutului de persoana juridica, al cărei principal efect il reprezintă obţinerea calităţii de subiect de drept cu elemente de identificare proprii, raspundere juridică proprie şi cu posibilitatea de a dobândi drepturi şi de a-şi asuma obligații în limitele capacităţii sale juridice”.
