Preşedintele UNJR Dana Gîrbovan a criticat, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, modul în care sunt formulate întrebările la referendumul din 26 mai, spunând că prin includerea mai multor probleme într-o singură întrebare se încalcă libertatea ca fiecare să îşi exprime distinct opinia.
“Prin includerea mai multor probleme într-o singură întrebare, referendumul din 26 mai încalcă libertatea fiecărui cetăţean de a-şi exprima distinct punctul de vedere cu privire la fiecare dintre multele probleme supuse referendumului. Altfel spus, prin modul în care au fost formulate întrebările, referendumul mi-a amintit tot de perioada comunistă, când, dacă vroiai să cumperi un kg de carne, trebuia să cumperi şi o conserva de peşte sau o pungă de creveţi expandaţi”, a declarat Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, într-un interviu pentru MEDIAFAX.
Preşedintele UNJR spune că având în vedere modul în care sunt puse întrebările, acestea ar putea avea mult mai multe răspunsuri decât cele două pe care le vor avea românii la dispoziţie.
“Oferite la pachet, acestea încalcă flagrant libertatea de opinie a celor chemaţi la referendum, fapt ce loveşte exact în spiritul constituţional al acestui tip de consultare, pentru că obligă cetăţenii să răspundă cu DA sau NU global, când răspunsul la o întrebare poate fi DA pentru o problema şi NU pentru alta. (…) Prima întrebare implică analize multiple, distinct pentru amnistie, graţiere colectivă şi graţiere individuală.
La această primă întrebare se poate răspunde cu DA la toate problemele, NU la toate, după cum s-ar putea răspunde cu DA la unele sau nu la altele. Matematic vorbind, o astfel de întrebare naşte nu mai puţin de 8 răspunsuri posibile”, spune Dana Gîrbovan, pentru MEDIAFAX.
Aceasta atrage atenţia şi asupra faptului că prin validarea referendumului se poate ajunge la restrângerea atribuţiilor preşedintelui în materie de graţiere.
“Graţierea individuală, însă, este un atribut al Preşedintelui, ce derivă direct din puterea dată de votul poporului: puterea de a ierta. Acest atribut a aparţinut întotdeauna numai conducătorilor, fiind un simbol al forţei şi puterii acestora. Această putere permite preşedintelui să graţieze un condamnat din raţiuni pur umanitare – cazul persoanelor aflate în situaţii extrem de dificile, fie datorită sănătăţii, fie condiţiei familiale –, iar pe un altul pentru că s-a remarcat prin activităţi deosebite, ori pur şi simplu poate graţia din motive pur subiective, pe care singur şi le alege.
Ca atare, şi răspunsul la această parte a întrebării implică o analiză complexă. Un răspuns cu DA ar însemna ştirbirea unei prerogative tradiţionale şi puternice a preşedintelui. Din punct de vedere practic, ar împiedica preşedintele să analizeze dacă poate acorda gratierea, spre exemplu, unei persoane condamnate pentru coruptie, dar care, în timpul unui cataclism – incendiu sau cutremur în penitenciar – s-a remarcat prin fapte deosebite, salvând viaţa altor deţinuţi. Prin urmare, trebuie să fie permis preşedintelui să decidă dacă poate sau nu acorda graţierea în astfel de cazuri, ori acest lucru trebuie să îi fie interzis pur si simplu?”, susţine Dana Gîrbovan.
.
Întrebările care vor fi puse românilor sunt: „1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Referendumul va avea loc în data de 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare.
