De Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, afirmă că guvernul Cîțu nu ar mai putea prelungi starea de alertă din postura de interimar pentru că statutul respectiv nu i-ar mai permite adoptarea hotărîrilor de guvern, nu doar a ordonanțelor de urgență.
Augustin Zegrean a declarat azi pentru Inpolitics că formarea unui nou guvern în cazul căderii cabinetului Cîțu trebuie să aibă loc cît mai rapid, fără tergiversări, pentru că nu peste mult timp expiră interimatele unor miniștri numiți după plecarea USR de la guvernare, iar ministerele respective ar rămîne fără conducători ulterior.
”Nu ar mai putea fi numiți alți miniștri interimari după expirarea celor 45 de zile, prin rotație, pentru că rațiunea limitării acelei perioade de interimat în Constituție a fost tocmai forțarea numirii unor miniștri plini, altfel ne-am fi trezit cu interimate pe termen nelimitat. Un guvern interimar poate funcționa pe termen lung, pînă vine alt guvern plinc, dar miniștrii interimari sunt limitați la 45 de zile. În plus, guvernul interimar nu poate semna nici măcar hotărîri de guvern, ceea ce înseamnă că, spre exemplu, starea de alertă nu ar mai putea-o prelungi, deși această procedură e, oricum, un abuz, așa cum m-am pronunțat deja, pentru că restrîngerea unor drepturi se poate face doar prin lege” a spus Zegrean.
”Procedurile constituționale trebuie folosite în scopul asigurării funcționării statului, a colaborării loiale între instituții, nu a blocării lui, asta se arată și într-o decizie a CCR de anul trecut. Tărăgănarea învestirii unui nou guvern ar încălca spiritul Constituției și al democrației, noi am conceput o Constituție – și eu am fost parte la redactarea ei – care să conducă la altceva decît la ceea ce am trăit în comunism, cînd deciziile nu se mai luau de către guvern, ci de către președinte. Țara asta a fost prea mult timp condusă prin arătarea cu degetul, ca să-l citez pe Marquez în ”Toamna patriarhului”, nu mai putem permite asta” a mai spus fostul președinte.
În altă ordine de idei, o problemă majoră după căderea guvernului Cîțu – care ar putea deveni chiar dramatică în cazul intrării ipotetice în scenariul declanșării anticipatelor – ar fi imposibilitatea de a elabora bugetul de stat, ca și a atragerii banilor din PNRR.
Bugetul de stat, care în mod normal și legal trebuie depus în parlament cel tîrziu pe 15 octombrie, ar cădea în sarcina viitorului guvern emanat de alegerile anticipate, ceea ce ar putea însemna adoptarea lui chiar în primăvara anului viitor, o veritabilă catastrofă, s-ar putea spune, mai ales în condițiile crizei actuale.
