Mulți francezi critică reformele lui Macron, reproșându-i un stil autoritar. Presiunile asupra sa au luat amploare, ministrul Mediului a demisionat. Problemele interne periclitează proiectul european al președintelui, relatează Deutsche Welle.
Macron în postura regelui Ludovic XIV pe o pancartă a protestatarilor la Paris în luna mai, la un an de la victoria sa electoralăLa rentrée e un ritual francez care cuprinde întreaga țară. Vara cea dulce și lentă a trecut, francezii se întorc de la mare, intrarea în rutina obișnuită e în același timp un sfârșit și un nou început. Multe magazine își deschid porțile după o lungă pauză estivală, navetiștii se înghesuie din nou în metrouri și fiecare écolier începe noul an școlar.
Atmosfera mai îngăduitoare față de politicieni de pe parcursul verii lasă loc unei atitudini mai dure cu care națiunea urmărește cursul politic al Palatului Elysée. Mai ales Emmanuel Macron simte aceste schimbări. Pentru președintele Franței, vara nu a fost dulce și lentă, ci furtunoasă la nivelul politicii interne. Totul a început cu Alexandre Benalla, un angajat al Palatului Elysée, care a devenit violent în public, fără a fi sancționat cu duritate. Scandalul i-a înfuriat pe francezi. În plus, mulți au criticat modul în care președintele a gestionat criza: întâi a tăcut, apoi a trecut la niște pedepse superficiale. Jerôme Sainte-Marie de la institutul demoscopic PollingVox din Paris consideră că acest scandal reflectă stilul autoritar al lui Macron, în urma căruia îi scăde popularitatea în sondaje. Perioada de grație de după alegeri a trecut, „mulți votanți sunt tot mai suspicioși față de președintele lor – acesta e un aspect nou”, explică Sainte-Marie.
Potrivit unui sondaj recent al institutului demoscopic BVA, 59 la sută dintre francezi se declară nemulțumiți de Macron. Vestea îngrijorătoare pentru președinte e că nu doar adversarii politici îl critică, ci trei sferturi din propriul electorat sunt dezamăgiți. Jerôme Sainte-Marie crede că Macron e prea liberal și „de dreapta” pentru cei care l-au votat nutrind speranțe „de stânga”, din cauza cursului său dur în politica sindicală, a reducerilor ajutoarelor pentru chirie și a schimbărilor vizând căile ferate franceze.
„Nu mai vreau să mint”: Cu aceste cuvinte și-a dat demisia ministrul Mediului, Nicolas HulotDemisia lui Nicolas Hulot din funcția de ministru al Mediului îi dăunează președintelui în timpul turneului său prin Europa, o călătorie pe cât de importantă, pe atât de dificilă. El a vizitat deja 16 state ale UE, cu scopul de a convinge cât mai mulți cetățeni înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019. Ambiția politică a lui Macron e să împartă Europa într-o tabără a naționaliștilor și una a progresiștilor. Analistul politic Bruno Cautrès de la institutul Cevipof crede că președintele Franței vrea să divizeze în special dreapta europeană, pentru a-și prezenta propriul partid Republique en Marche (REM) pe post de „unică alternativă”, în încercarea de a repeta succesul electoral din Franța la nivel european.
Dar „marșul” prin Europa se dovedește a fi mai dificil decât și-ar fi dorit inițial președintele Franței. Analistul Olivier de France de la institutul IRIS observă că se formează o opoziție puternică la nivel european. Alături de Cehia și Austria, premierul Ungariei, Viktor Orban, a trecut de multă vreme la un ton eurosceptic. Mai nou, chiar și Italia, una dintre statele fondatoare ale UE, se apropie de Orban, motiv pentru care șeful guvernului de la Budapesta devine frecventabil. Observatorii se așteaptă ca și Suedia cea tolerantă să-și schimbe cursul politic spre dreapta în urma alegerilor de la începtutul lunii septembrie. „Emmanuel Macron nu are de-a face doar cu câțiva copii problemă în UE, ci cu o nouă tendință la nivel european”, apreciază analistul Cautrès de la institutul Cevipof.
Pe moment, președintele nu are prea mulți aliați. Joi se întâlnește cu cancelara Angela Merkel la Paris, care are reputația de a fi o parteneră de încredere a Franței. Împreună, cei doi lideri își promovează ideile pentru o politică de apărare comună a Uniunii Europene.
În final, succesul politic al marilor partide în Europa va depinde de problema migrației, crede Cautrès. Potrivit analistului francez, UE n-ar trebui să se mire dacă la alegerile europene nu partidul lui Macron REM va înregistra rezultate foarte bune, ci, altfel decât la scrutinul prezidențial din Franța, populiștii de dreapta de la fostul Front National care și-a schimbat recent denumirea. În acest caz, se va ajunge la un sfârșit prematur al verii franceze.
