Pentru maghiarii şi secuii din Transilvania, autonomia este o chestiune vitală, nu doar o preferinţă politică; autonomia ar putea fi singura alternativă şi garanţie a păstrării identităţii lor, a declarat László Tőkés, luni, la Cluj-Napoca.
Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a susţinut o conferinţă de presă împreună cu Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a doua zi după demonstraţia care a avut loc la Târgu Mureş, de Ziua Libertăţii Secuieşti. La evenimentul internaţional de presă au fost prezenţi, în calitate de invitaţi din străinătate, şi Luke Uribe Etxebarría, reprezentant în Senatul Spaniol din partea Partidului Naţionalist Basc, respectiv Carles Fité Gabarro, membru în secretariatul naţional al Adunării Naţionale Catalane (ANC).
László Tőkés a subliniat că autonomia are tradiţie în Transilvania; în Evul Mediu, de autonomie aveau parte maghiarii, saşii şi secuii, totodată şi românii au dorit-o în timpul Monarhiei Austro-Ungare. „Noi cerem pentru maghiari acelaşi lucru pe care l-au cerut şi românii la sfârşitul secolului al XIX-lea”, a spus preşedintele CNMT.
Tőkés a punctat că de la Trianon încoace, numărul maghiarilor transilvăneni s-a înjumătăţit, iar la o scădere atât de drastică, pentru maghiarii şi secuii din Transilvania, autonomia este singura alternativă şi garanţie a păstrării identităţii.
Politicianul maghiar le-a mulţumit politicienilor basci şi catalani pentru exemplul arătat, adăugând: comportamentul statului spaniol este similar cu cel al României, cu toate acestea, în Spania există diferite forme de autonomie. În schimb, clasa politică românească incriminează autonomia indiferent de apartenenţa la partide, fapt dovedit şi de respingerea de către parlamentul român a proiectelor de statut pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Premierul român Marcel Ciolacu a descris asta, pur şi simplu, drept „o prostie”, a amintit László Tőkés.
Preşedintele CNMT a menţionat, de asemenea, că problema autonomiei este inclusă şi în programul UDMR, iar formaţiunile politice maghiare din Transilvania au încheiat un acord tripartit cu privire la acest subiect.
Izsák Balázs a subliniat că demonstraţia care a avut loc de Ziua Libertăţii Secuieşti arată sprijinul comunităţii, respectiv continuitatea în ceea ce priveşte aspiraţiile de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc. La fel cum o arată şi depunerea repetată a proiectelor de statut pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, în Parlamentul României, a adăugat preşedintele CNS.
„Respingerea în cadrul unei proceduri de urgenţă este o inovaţie a Parlamentului României, aşa va rămâne în istorie”, a spus Izsák Balázs, referindu-se la respingerea care a avut loc în luna decembrie. O procedura de urgenţă vizează adoptarea unui proiect de lege, nu respingerea unuia, a subliniat Izsák Balázs. Acest lucru nu a luat din avântul mişcării pentru autonomie, a punctat politicianul maghiar. În opinia sa, declaraţiile politicienilor români potrivit cărora „Ţinutul Secuiesc nu există” sunt ridicole. Nici nu merită să reacţionezi atunci când cineva neagă realitatea, a mai subliniat acesta.
Izsák Balázs a anunţat că după alegerile pentru Parlamentul European, CNS va prezenta Comisiei Europene iniţiativa cetăţenească privind regiunile naţionale, pentru care a fost adunat numărul necesar de semnături de susţinere. Însă în urma respingerii Minority SafePack, s-a considerat că este mai bine să se aştepte până la înfiinţarea unei noi Comisii Europene, a explicat politicianul, ca răspuns la întrebarea agenţiei ungare de presă MTI. Izsák Balázs a mulţumit comunităţii basce şi catalane pentru sprijinul acordat în acest sens.
Ca răspuns la întrebarea unui jurnalist despre numărul mic de participanţi la demonstraţia din acest an, preşedintele CNS a spus că nu trebuie să cădem în capcana cuantificării, întrucât dimensiunea mulţimii fluctuează de la an la an. „Mulţimea – chiar şi o mulţime mai mică – ce vine formează acel fir temporal care leagă două demonstraţii”, a spus Izsák Balázs, potrivit căruia „persistenţa şi continuitatea sunt extrem de importante în lupta pentru autonomie”.
Zsolt Szilágyi, şeful cabinetului pentru afaceri externe şi politici naţionale din cadrul Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), a considerat că un referendum ar arăta cel mai bine sprijinul pentru cauza autonomiei, însă statul român respinge şi această formă de dialog. Acesta ar fi instrumentul potrivit şi în opinia oaspeţilor străini, iar faptul că un stat nu apelează la el arată un deficit democratic, au spus aceştia.
Politicianul basc Luke Uribe Etxebarría a subliniat că aspiraţiile de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc sunt legitime, întrucât autonomia este democratică, constituţională şi acceptată în toată Europa, iar scopul său principal îl reprezintă supravieţuirea comunităţilor naţionale etnice. În acelaşi timp, înseamnă şi o relaţie instituţională mai eficientă între stat şi cetăţenii săi.
Politicianul catalan Carles Fité Gabarro a punctat că cele mai dezvoltate state din Europa sunt cele care respectă pluralismul, precum Elveţia sau Germania federalistă. Cererea de autonomie a Ţinutului Secuiesc este una „logică”, iar România ar avea de profitat de pe urma sa, întrucât comunităţile care îşi gestionează propriile resurse sunt mai bogate cultural şi economic.
