Anul acesta al împlinirii a 105 ani de la Marea Unire, este și anul cu cele mai mari costuri ale vieții pentru românii de rând. Am vrut să vă prezint trei cazuri despre părinți cu copiii care au venituri sub pragul salariului minim net/economie și nu își găsesc de muncă sau familii monoparentale cu părintele plecat la muncă în străinătate sau alte cazuri, inclusiv pensionari, care demonstrează ca avem peste 4 milioane de români, în țară, care trăiesc la limita supraviețuirii. Se știe acest fapt de mai bine de 30 de ani și de tot atâtea guvernări social-democrate sau social-liberale, indiferent cum s-au numit acestea…care nu au reușit să diminueze acest fenomen.Uneori înțelegerea noastră despre sărăcie e greșită. Dacă s-ar calcula doar indicatorii economici am putea spune că sărăcia este un simplu prag care poate fi eliminat prin transferuri de numerar, afirmă senatorul AUR de Constanța Sorin Mateescu într-o declarație politică.
CE MAI SUSȚINE SORIN MATEESCU:
Sărăcia nu înseamnă doar bani. Președintele american Lyndon Johnson a dat o definiție sărăciei pe care guvernanții României și chiar șeful Băncii Naționale ar trebui să o știe: „Foarte adesea lipsa locurilor de muncă și a banilor nu este cauza sărăciei, ci e simptomul ei”.
Sărăcia înseamnă locuințe inadecvate, insecuritate alimentară, nevoi medicale rămase nesatisfăcute sau lipsa ocaziilor de a demonstra ceea ce poți în viață. Găsirea soluțiilor la problemele respective ar fi trebuit să fie baza tuturor guvernărilor din 1990 încoace.
Rata sărăciei relative a fost în anul 2022 de 21,2% (conform INS). Numărul persoanelor sărace este,repet, de peste 4 milioane de români, mai precis unul dintre 5 români trăiește într-o gospodărie considerată săracă. Dacă mai luăm în considerare că avem în jur de 5 milioane de persoane plecate din țară pentru a avea un trai mai bun, rata sărăciei reale este de peste 28% din populația țării.
La sfârșitul anului 2022, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (34,7%), Sud-Est (28,4%) și Nord-Est (26,2%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (3,9%).
Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenţi (în anul 2022 a atins 23,5%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (18,3% în același an).
Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (32,7% faţă de 25,9% la bărbaţi). De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele singure în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 27,1%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 32,1%.
Dacă în anul 2022 Guvernul României nu ar fi plătit pensiile şi diverse forme de asigurări sociale, aproape jumătate din populaţie (45,0%) s-ar fi situat sub pragul supraviețuirii şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie reală.
Stimați colegi cam această este situația reală în care trăim la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire din 1918 !
