Din punctul de vedere al lui Victor Ponta, Iohannis, neatins până acum de acuzații de corupție, trebuia decredibilizat, mai ales în contextul în care modificările Codului Penal vor ajunge pe masa lui și, cel mai probabil, le va trimite înapoi la Parlament, după ce va acuza PSD că se opune luptei anticorupție, scrie pe blogul său Adriana Duțulescu, șeful secției Politic de la Antena 1 și Antena 3.
Desigur, există miza financiară uriaşă pentru deja celebrul Gerald Schweighofer, care fără afacerea din România nu ar fi avut o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro. Doar în România a estimat pentru 2015 o cifră de afaceri de 800 de milioane de euro, în 2014 înregistrând profit de 100 de milioane de euro.Dincolo de miza legată de interesele de afaceri ale austriacului și de legăturile acestuia cu politicienii români – cel care i-a dat dreptul de preempțiune la cumpărarea de lemn a fost Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii în Guvernul Năstase – există o foarte importantă miză politică, mai spune Duțulescu.
POSTAREA INTEGRALĂ A ADRIANEI DUȚULESCU:
ictor Ponta sugerează că la Cotroceni se face trafic de influenţă pentru austriacul Schweighopfer, Iohannis îl ameninţă cu proces de calomnie. Războiul dintre Palate se poartă în aparenţă pe Codul Silvic şi pe soarta pădurilor din România, dar, tocmai pentru că s-a ajuns la acuzaţii grave de trafic de influenţă în zona preşedintelui, războiul are altă miză.
Desigur, există miza financiară uriaşă pentru deja celebrul Gerald Schweighofer, care fără afacerea din România nu ar fi avut o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro. Doar în România a estimat pentru 2015 o cifră de afaceri de 800 de milioane de euro, în 2014 înregistrând profit de 100 de milioane de euro.
Dincolo de miza legată de interesele de afaceri ale austriacului și de legăturile acestuia cu politicienii români – cel care i-a dat dreptul de preempțiune la cumpărarea de lemn a fost Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii în Guvernul Năstase – există o foarte importantă miză politică.
Povestea Codului Silvic în Parlament a început în momentul învestirii Guvernului Ponta, în decembrie 2014, după alegeri. Deși UDMR a părăsit atunci guvernarea, a votat în favoarea acesteia după negocieri în care s-a convenit ca în proiectul Codului Silvic PSD să susțină amendamentul grupului maghiar prin care să se limiteze la 30% achiziția de către o companie a masei lemnoase. Interesele UDMR în afacerile cu cherestea sunt binecunoscute și hegemonia lui Schweighopfer nu a fost de natură să le favorizeze.
Codul a fost adoptat apoi de ambele camere, în condițiile în care opoziția făcută de PNL este cvasi-inexistentă, și, odată ajuns la Președinție, a fost retrimis de către Klaus Iohannis la reexaminare în Parlament. Nu înainte ca Victor Ponta să facă o primă declarație belicoasă la adresa lui Klaus Iohannis, în discursul susținut în 23 martie la bilanțul MAI, când l-a avertizat pe Președinte că “va fi foarte greu să mai avem consens politic” dacă acesta nu promulgă Codul Silvic și codurile fiscale ale lui Vâlcov.
Senatul, unde PSD și UDMR au majoritate, reexaminarea a fost respinsă, iar Codul a ajuns la Camera Deputaților. Brusc a început o campanie furibundă de lobby a PSD împotriva lui Iohannis. Pe canalele deja uzitate ale social-democraților s-a dezvăluit că șeful Administrației Prezidențiale, Dan Mihalache, a avut o întîlnire cu Gerald Schweighopfer în urmă cu mai mulți ani și s-a răspândit zvonul potrivit căruia Iohannis ar fi un prieten bun al austriacului, deci din acest motiv a trimis legea la reexaminare.
În plus, a sosit din SUA un reprezentant al unui ONG de mediu, Environmental Investigation Agency, care a realizat o investigație cu camera ascunsă prin care a demonstrat că austriecii cumpără din România lemn din defrișări ilegale. În condițiile în care România nu se află chiar pe radarul activiștilor americani, sincronizarea poate fi calificată drept cel puțin ciudată. Activistul american a fost invitat de PSD la Parlament pentru a expune investigația sa în fața parlamentarilor din comisiile de specialitate, aceleași comisii în care, marți, la dezbaterea Codului Silvic, ONG-urile românești și reprezentanții asociațiilor micilor deținători de păduri nu au fost lăsate să ia cuvântul.
Ieri, când trebuia să se dea votul final pe lege, pentru a pleca apoi la promulgare, PSD a decis să amâne Codul Silvic, sub pretextul că e lege organică și că pe ordinea de zi se află doar legi ordinare.
Or, se știa deja că Iohannis va urma să promulge legea așa cum vine din Parlament, pentru că nu o poate retrimite din nou la reexaminare și nici nu o poate contesta la CCR, pentru că nu are aspecte de neconstituționalitate. Însă, dacă Iohannis as fi promulgat legea, scandalul mediactic ar fi fost stins și atenția presei s-ar fi îndreptat către două subiecte foarte dureroase pentru imaginea PSD și a lui Victor Ponta: desantul ambasadelor în Parlament în apărarea Codului Penal modificat de social-democrați și probabila condamnare a lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumul.
În aceste condiții, strategii premierului au preferat să prelungească disputa pe marginea Codului Silvic, profitând de tăcerea proverbială a Președintelui și să coordoneze un atac virulent care l-a determinat pe Iohannis să ceară SRI să verifice dacă vreunul dintre colaboratorii săi a făcut lobby pentru compania austriacă.
Din punctul de vedere al lui Victor Ponta, Iohannis, neatins până acum de acuzații de corupție, trebuia decredibilizat, mai ales în contextul în care modificările Codului Penal vor ajunge pe masa lui și, cel mai probabil, le va trimite înapoi la Parlament, după ce va acuza PSD că se opune luptei anticorupție.
