Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Alexandru Florian, afirmă, într-un punct de vedere transmis redacției G4Media.ro, că ”nu este prima oară când directorul Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc IICCMER susține public memoria extremei dreapta interbelice”. Florian mai susține că Radu Preda, directorul IICCMER ”preia numai mesajul și mărturiile legionarilor sau a acelora care îi sprijină și, de asemenea, a participat alături de persoane care se recunosc de la Mișcarea Legionară, la evenimente publice”.
Cercetătorul Mihai Demetriade a afirmat recent, într-un interviu acordat RFI pe tema „Experimentului Piteşti”, că tortura „nu este o excepţie venită sau impusă de un terţ represor”. „Ea face parte din anatomia legionară. Administraţia penitenciarului a creat contextul favorabil ca acest episod violent să se dezvolte. Asta developează Piteştiul cumva, şi Suceava, într-o altă lumină. Îţi dai seama că victimele nu sunt chiar victime”, a declarat Mihai Demetriade, potrivit RFI România.
Ulterior, şi Mădălin Hodor a făcut referire, pe Facebook, la interviul acordat de Mihai Demetriade.
„Ei, interviul ăsta, bazat pe cercetările lui de ceva ani, cam dă la temelia unuia dintre marile mituri ale carpetei cu Răpirea din Serai din CV-ul marilor istorici anticomunişti ai patriei. Care şi-au cam construit nişte cariere şi au produs nişte scrieri de toată jena, nu mai zic şi nişte filme bune de aruncat la coş”, a scris, printre altele, Mădălin Hodor.
În replică, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a luat act „cu uimire şi indignare” de declaraţiile celor doi, apreciind că este „un act de vandalism intelectual să califici terifiantul experiment derulat la închisoarea din Piteşti drept o simplă răfuială între grupări adverse, fie ele şi legionare”.
Radu Preda, directorul IICCMER, a scris pe blogul Adevărul: ”La urma urmelor, ce îi deranjează pe negaţionişti şi pe păpuşarii lor? Faptul că, da, în România modernă, nu doar în secolele trecute, s-au găsit oameni, şi nu foarte puţini, gata să moară pentru credinţă şi patria lor. Că au fost caractere care nu au negociat, nu au stat la masa verde, care nu au dat legi compensatorii şi nici nu au promis luna de pe cer în speranţa permanentizării la putere. La Piteşti şi în alte locuri, comunismul a vrut să distrugă tocmai astfel de oameni a căror memorie, cum se vede, trebuie şi ea distrusă. Păcat!”
