Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu contravine Constituţiei României, fiind în contradicţie doar cu interpretările eronate ale acesteia şi cu distorsiunile din practica politică – se arată în luarea de poziţie emisă luni de Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (SZNT).
În „luarea de poziţie de natură explicativă”, remisă agenţiei ungare de presă MTI, Balázs Izsák opinează că în legătură cu Articolul 1 al Constituţiei României „persistă interpretări eronate grave, care generează distorsiuni politice”. Aceste interpretări eronate nu distorsionează numai chestiunea autonomiei, dar au ca rezultantă şi vulnerabilitatea ideii de egalitate a cetăţenilor şi a „idealului democraţiei române moderne” – arată el.
Prin urmare, SZNT nu polemizează cu „constituţia în sine”, ci cu „interpretarea tacită” existentă în practica politică românească, ce distorsionează spiritul legii fundamentale – afirmă preşedintele organizaţiei.
Citând Articolul 1 al Constituţiei României – „România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” – Balázs Izsák explică următoarele: în sens european, „naţiunea română” înseamnă comunitatea cetăţenilor şi nu un anumit grup etnic. „Deci, suveranitatea nu îi aparţine grupului de etnie română, ci tuturor cetăţenilor României, care beneficiază de drepturi egale în cadrul statului” – scrie el.
Preşedintele SZNT accentuează că suveranitatea nu rezidă în aparatul de stat, ci îi aparţine comunităţii cetăţenilor, care exercită puterea în cadrul definit prin Constituţie. „Suveranitatea nu este un concept etnic, ci unul politic: ea exprimă unitatea comunităţii cetăţenilor, nu omogenitatea etnică a acesteia” – precizează el.
În schimb – adaugă liderul organizaţiei amintite – discursul politic românesc interpretează suveranitatea ca fiind dreptul exclusiv al autorităţilor centrale, opunându-l dezideratului descentralizării sau al autonomiei. „Este o interpretare eronată. În democraţiile moderne, suveranitatea se exercită la mai multe niveluri: sunt implicate atât autorităţile centrale, cât şi cele locale” – afirmă Balázs Izsák, dând ca exemple Italia, Spania şi Finlanda.
Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu ar limita, ci – din punctul de vedere al conţinutului conceptului – ar consolida suveranitatea statului român; oferind tuturor cetăţenilor, inclusiv comunităţii maghiare, oportunităţi de participare responsabilă la viaţa publică” – punctează liderul SZNT.
Balázs Izsák evidenţiează, de asemenea, faptul că termenul unitar/unitate din sintagma „stat unitar” nu înseamnă uniformitate, ci cooperare coerentă. Autonomia Ţinutului Secuiesc nu ar pune capăt unităţii, ci ar reînnoi-o într-un spirit european – afirmă el.
În interpretarea politicianului, indivizibilitatea din sintagma „stat indivizibil” nu se referă la integritatea teritorială, ci la rigiditatea atribuţiunilor. El explică: avem de-a face cu un concept geografic şi juridic, care în discursul public este folosit adesea ca argument împotriva autonomiei, ca şi cum autodeterminarea (internă) ar conduce la divizarea statului. „Este o eroare juridică. Autonomia nu înseamnă divizarea suveranităţii, ci exercitarea descentralizată a acesteia” – scrie preşedintele SZNT. El adaugă că multe state europene practică autonomia teritorială fără ca propria indivizibilitate să fie periclitată.
„Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu este contrară indivizibilităţii României, ci o fortifică: sporeşte stabilitatea internă a comunităţii cetăţenilor, aprofundează democraţia şi consolidează legătura cu statul român” – rezumă Balázs Izsák.
În concluzie, el precizează: Constituţia României nu reprezintă un obstacol în calea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, ci un posibil fundament al acesteia. Problema nu se ascunde în Constituţie, ci în interpretarea tacită, etnicistă a acesteia – a adăugat preşedintele SZNT.
