Către,
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
Domniei Sale, Domnului Nicușor Daniel DAN
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Domniei Sale, Domnului Mircea ABRUDEAN, președintele Senatului
Domniei Sale, Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, președintele Camerei Deputaților
GUVERNUL ROMÂNIEI
Domniei Sale, Domnului Ilie Gavril BOLOJAN, Prim-ministru
Domniei Sale, Domnului Marian NEACȘU, Viceprim-ministru
Domniei Sale, Domnului Radu Ștefan OPREA, Secretar general al Guvernului
SCRISOARE DESCHISĂ
Stimate Domnule Președinte al României,
Stimate Domnule Președinte al Senatului,
Stimate Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Stimate Domnule Prim-ministru,
Stimate Domnule Viceprim-ministru,
Stimate Domnule Secretar General al Guvernului,
Mă adresez Domniilor Voastre ca reprezentant al unui județ care se află în pragul distrugerii
economice prin închideri, amânări și indiferență. Mari unități industriale sunt închise, proiecte
strategice zac blocate, iar speranța oamenilor dispare odată cu fiecare loc de muncă pierdut. Nu mai
vorbim despre o simplă criză economică, ci despre un proces lent de anihilare a unui județ întreg,
despre distrugerea unui areal care a construit, prin munca și jertfa sa, economia modernă a României.
Dacă nu se intervine acum, județul Hunedoara riscă să devină un cimitir industrial și social, o rană
deschisă pe harta țării.
I. COMBINATUL SIDERURGIC DE LA HUNEDOARA
Privatizarea combinatului de la Hunedoara din 2003, deși a salvat societatea de la lichidare
imediată, a însemnat reducerea drastică a numărului de angajați și o perioadă îndelungată de
instabilitate economică. Dacă la începutul anilor ´90, combinatul număra nu mai puțin de 60.000 de
angajați (inclusiv angajații combinatului de la Călan), astăzi, numărul acestora a ajuns la 470. Datele
financiare evidențiază un traseu oscilant, cu puțini ani profitabili și cu datorii ridicate, culminând cu
decizia de închidere definitivă a combinatului, confirmată oficial la data de 17 octombrie 2025.
1Autoritățile locale și centrale au oferit companiei toate condițiile și sprijinul necesar pentru a-
și continua activitatea, de la facilități administrative până la promisiuni concrete de susținere
energetică. Cu doar câteva zile înainte de anunțul închiderii, atunci când conducerea societății invoca
prețul energiei ca obstacol, ministrul de resort le-a garantat sprijin. Mulțumesc în mod deosebit
domnului ministru al energiei, Bogdan-Gruia Ivan, pentru implicarea sa în demersul nostru de a
convinge conducerea ArcelorMittal să continue activitatea la combinatul din municipiul
Hunedoara.
Cu toate acestea, compania a ales să întoarcă spatele și să închidă fabrica. Această decizie
dovedește fără echivoc că întregul demers a fost o farsă cinică, un act de înșelăciune economică
premeditat, un pretext nerușinat pentru a lichida combinatul de la Hunedoara și a-l transforma într-
un câmp de fier vechi.
În acest moment, patru ofertanți și-au exprimat intenția de a cumpăra combinatul de la
Hunedoara, însă conducerea ArcelorMittal refuză orice comunicare și, mai mult, interzice accesul în
incinta unității.
În contextul anunțului privind închiderea definitivă a combinatului siderurgic, îmi exprim
profunda îngrijorare că această decizie ar putea fi urmată de demontarea și relocarea utilajelor,
respectiv dezafectarea totală a uzinei, cu valorificarea patrimoniului ca „fier vechi”. În acest sens
vă rugăm să dispuneți măsurile necesare pentru:
1. Desecretizarea contractului de privatizare nr. 49/28.10.2003 prin care SC Siderurgica SA
Hunedoara a trecut din proprietatea statului român în proprietatea companiei LNM
Holdings/ISPAT (actualul ArcelorMittal SA);
2. Demararea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în calitate de
succesor legal al APAPS, a unei proceduri de audit statutar privind respectarea contractului
de privatizare.
3. Suspendarea oricăror acțiuni de dezmembrare, demontare sau export de echipamente și
instalații până la finalizarea auditului și la clarificarea statutului juridic și patrimonial al
uzinei. Nu-i ajutați să plece din țară cu utilajele combinatului!
Aceste măsuri nu reprezintă un favor, ci o obligație morală și națională. Statul român are datoria
să-și apere oamenii și să-și respecte trecutul industrial, nu să privească nepăsător cum se risipește
ceea ce generații întregi au construit cu trudă și sacrificiu.
II. COMPLEXUL ENERGETIC VALEA JIULUI
În urmă cu patru decenii, Valea Jiului era inima energetică a României, cu peste 60.000 de
mineri și energeticieni, 15 exploatări miniere și o producție de peste 10 milioane de tone de huilă anual.
Termocentralele Mintia și Paroșeni funcționau la capacitate maximă, iar zeci de mii de familii trăiau din
munca subterană. După 1990, în locul unei strategii de modernizare și tranziție, s-a aplicat o politică
de închidere și demolare. Au urmat valuri succesive de disponibilizări, producția s-a prăbușit de la 7
milioane de tone la sub 300.000 de tone anual, iar astăzi, în minerit mai lucrează 2.300 de angajați.
Complexul Energetic Valea Jiului mai are în componență patru exploatări miniere de huilă:
Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan, iar cărbunele extras din aceste unități este ars pentru neutralizare și
producere de energie electrică în Termocentrala Paroșeni (care are cel mai modern grup electrogen din
România, raportat la instalația de conformare la mediu). Cele patru mine se află într-un program de
închidere (anul 2026 pentru Lupeni și Lonea, respectiv 2028 pentru Livezeni și Vulcan). De precizat că
niciodată guvernele de stânga nu au închis mine în Valea Jiului sau în altă zonă a județului!
2Închiderea minelor din Valea Jiului în termenele impuse, 2026 și 2028, este o decizie absurdă,
periculoasă și iresponsabilă. Nu se poate închide o mină în mijlocul zăcământului, lăsând în subteran
resurse neexploatate și lucrări tehnice neterminate. Oprirea forțată a activității fără finalizarea
abatajelor și a lucrărilor de securizare nu este doar o greșeală economică, ci un pericol real pentru
viața minerilor. Închiderea trebuie făcută treptat, în paralel cu exploatarea, până la epuizarea
completă a fronturilor, altfel pierdem nu doar cărbunele, ci și stabilitatea subterană a zonei.
Nu trebuie să uităm sacrificiul și jertfa generațiilor de mineri, oameni care au coborât zi de zi
în adâncul pământului pentru ca România să aibă lumină și căldură. Ei au purtat pe umeri greul acestei
țări, în tăcere, în praf și în întuneric, în timp ce alții luau decizii de la suprafață. Au muncit, au suferit și
au răbdat pentru binele tuturor, iar azi datoria noastră morală este să avem grijă de cei care au
rămas, de acești oameni care încă mai cred că munca lor are rost. Să nu le mai răspundem cu uitare și
indiferență, ci cu respect, sprijin și recunoștință, pentru că fără minerii Văii Jiului, România nu ar fi
fost aceeași țară.
Termenele actuale sunt nerealiste și impuse fără discernământ, motiv pentru care vă solicităm
să dispuneți urgent măsurile necesare:
1. 2. Prelungirea perioadei de închidere a activității miniere în Valea Jiului, pentru a permite
o tranziție economică și socială echilibrată și realist, respectiv sfârșitul anului 2028
pentru minele Lonea și Lupeni și sfârșitul anului 2032 pentru minele Vulcan și Livezeni.
Realizarea grupului pe gaz la Termocentrala Paroșeni (500 MWH), care să funcționeze
complementar grupului pe cărbune în cadrul Complexul Energetic Valea Jiului, devine
absolut vitală. În acest sens, conducta BRUA, aflată la doar câteva sute de metri de
Termocentrala Paroșeni, oferă oportunitatea rară ca centrala din Valea Jiului alături de
centrala electrică de la Mintia să devină garanția securităţii energetice pentru nord-
vestul României, eliberând întreaga regiune de dependenţa de importuri de energie.
Rugăm cu insistenţă pe domnul ministru al Energiei să abordeze cu prioritate această
investiţie strategică, deoarece fiecare zi de amânare transformă potenţialul energetic al
Hunedoarei într-o şansă ratată.
În acest context, felicit conducerea SC TRANSGAZ SA, pe domnul director general, Ion Sterian,
pentru respectarea angajamentului de a asigura furnizarea de gaz către noua centrală electrică de la
Mintia, la termen și cu succes, prin conducta de Ø400.
În lipsa unor măsuri ferme, a unor investiții în infrastructură (Valea Jiului se află la 100 km de
cea mai apropiată autostradă), zona care a dat României cărbune, energie și demnitate, este împinsă
către depopulare și ruină. Această dramă nu este doar a minerilor, ci a întregii țări, care asistă,
nepăsătoare, la stingerea ultimelor flăcări din inima industrială a României.
Valea Jiului are nevoie de sprijin, de deschidere: realizarea drumului Uricani – Băile Herculane
nu mai este un simplu proiect rutier, ci o necesitate strategică pentru conectarea Văii Jiului la sud-
vestul țării și la coridoarele europene de transport; acest drum ar deschide zona izolată a Văii Jiului
către turism, investiții și dezvoltare, transformând-o dintr-o regiune în declin într-un veritabil pol
economic și turistic al României.
De asemenea, un drum expres care să facă legătura cu autostrada A1 ar scurta timpul de
acces spre principalele centre industriale și logistice ale țării, ar facilita transportul de mărfuri și
investițiile private și ar pune capăt izolării economice a Văii Jiului.
3III. EXPLOATAREA MINIERĂ AURIFERĂ DE LA ROVINA (SAMAX)
În data de 9 noiembrie 2018 Guvernul României a aprobat prin Hotărâre de Guvern Licența de
exploatare Rovina. Proiectul Minier Rovina, jud Hunedoara, are ca scop exploatarea pe parcursul a 35
de ani a celor trei zăcăminte. Resursele identificate în cele trei zăcăminte totalizează 406 mil. tone de
minereu cu un conținut în metal de peste 635.000 tone de cupru (a doua resursă de cupru la nivelul
Uniunii Europene) și cca. 300 tone de aur.
Proiectul SAMAX își propune crearea a cca. 2.000 de locuri de muncă în etapa de construire a
capacităților de producție și peste 600 de locuri de muncă create direct în etapa de exploatare care
vor oferi condiții optime de viață pentru încă cca. 2.500 de locuitori ai zonei. Acestora li se vor adăuga
alte 1.500-2.000 de locuri de muncă create indirect în zonă ca urmare a derulării proiectului.
Deși, la 25 martie 2025, Comisia Europeană a declarat Proiectul Rovina drept investiție de
interes strategic la nivelul Uniunii Europene, în baza Regulamentului pentru Materii Prime Critice
(CRMA – EU 2024/1252), exploatarea nu poate începe nici astăzi. Cauza principală o reprezintă
blocajul administrativ generat de lipsa armonizării legislației naționale cu cea europeană,
responsabilitatea revenind Ministerului Economiei, care nu a adaptat cadrul legislativ românesc
pentru a permite aplicarea directă a prevederilor CRMA. Personal am facilitat o întâlnire cu ministrul
economiei pentru a prezenta situația, însă niciun răspuns, ministrul pare că este în adormire.
În acest context, vă solicit să urgentați armonizarea legislației naționale cu Regulamentul
CRMA al Uniunii Europene, astfel încât proiectul minier Rovina să poată demara în condiții legale,
transparente și conforme cu standardele europene. Întârzierea acestei proceduri reprezintă o formă
de blocaj instituțional nejustificat, cu efecte directe asupra dezvoltării economice a județului
Hunedoara.
IV. EXPLOATAREA MINIERĂ AURIFERĂ DE LA CERTEJU DE SUS (DEVA GOLD)
Un alt proiect de importanță majoră pentru economia județului Hunedoara, exploatarea
minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, este astăzi blocat din cauza nepăsării și neputinței
instituționale.
Licența de exploatare nr. 435/1999, pentru perimetrul Certeju de Sus, a expirat la 24 ianuarie
2025 și, în pofida procedurilor legale respectate de titular, nu a fost prelungită. În decembrie 2024,
ANRM a publicat în consultare proiectul de Hotărâre de Guvern necesar prelungirii, însă totul s-a oprit
în birocrație: o ședință de guvern amânată, un aviz lipsă de la Ministerul Justiției, iar un proiect de 200
de milioane de euro a fost lăsat fără rezolvare.
Această neglijență administrativă împinge Deva Gold S.A. în dificultate operațională și
condamnă întreaga comunitate la stagnare. Este o situație absurdă: statul român, acționar cu 19,25%
prin Minvest Deva, asistă impasibil la blocarea unui proiect din care ar fi trebuit să încaseze redevențe
și să susțină dezvoltarea unei regiuni aflate în colaps economic.
Proiectul Certej înseamnă investiții de sute de milioane de euro, peste 1.000 de locuri de muncă
în faza de construcție și 500 în exploatare, pentru o perioadă de 15–30 de ani. În locul acestor
beneficii, avem astăzi dosare blocate, termene ratate și o nouă lovitură dată județului Hunedoara,
un județ care pare condamnat nu de lipsa resurselor, ci de nepăsarea statului român.
4V. ACUMULAREA MIHĂILENI DE PE RÂUL CRIȘUL-ALB
Obiectivul „Acumularea Mihăileni de pe râul Crișul-Alb, județul Hunedoara”: aprobată ca
obiectiv de investiţii de interes naţional şi utilitate publică o investiție începută în anul 1987 și
nefinalizată încă nici la aproape 40 de ani! Deși corpul barajului a fost recepționat în martie 2022,
proiectul, care se află la un stadiu de implementare de peste 90%, a intrat din nou în impas: lucrările
pentru amenajarea lacului de acumulare au fost sistate în urma acțiunilor în instanță ale unei
organizații de mediu, iar procesul-verbal de recepție parțială a fost ulterior revocat de Apele Române –
ABA Crișuri.
Obiectivele care stau la baza realizării acestei investiții constau în asigurarea necesarului de
apă pentru populație și pentru zona industrială, producerea de energie electrică (inclusiv prin
construcția de microhidrocentrale) și apărarea împotriva inundațiilor pentru un sector întins al
râului Crișului Alb, respectiv Mihăileni-Gurahonț. cv
1. 2. 3. În acest sens, vă solicit să dispuneți măsurile necesare pentru:
Asumarea de termene obligatorii pentru finalizarea tuturor componentelor rămase
(amenajarea lacului, căi de acces, punere în exploatare), corelate cu finanțare asigurată.
Deblocarea juridică imediată: constituirea unei celule inter-instituționale (MMAP,
ANAR/ABA Crișuri, MDLPA, MJ) pentru gestionarea litigiilor și refacerea documentațiilor de
avizare/autorizare conform legislației actuale, astfel încât lucrările sistate să poată fi
reluate legal.
Calendar public și raportare trimestrială privind stadiul fizic și financiar, cu publicarea pe
site-urile MMAP/ANAR a tuturor documentelor de etapă (avize, recepții, hotărâri de
instanță), până la punerea efectivă în funcțiune.
Nu putem accepta ca un baraj început în 1987, cu corpul recepționat în 2022, să rămână
abandonat din cauza sincopei administrative și a contestațiilor nesoluționate. Doamna ministru al
mediului a declarat că a trecut vremea consultărilor, a comisiilor și că Guvernul României
garantează că niciun proiect cu impact real pentru cetățeni și mediu nu va fi abandonat. Acest
obiectiv strategic trebuie finalizat și pus în funcțiune!
Adăugați la această sumă de lovituri economice și sociale închiderea recentă a fabricii de
volane din Brad, cunoscută unitate de producţie cu peste două decenii de activitate în judeţul
Hunedoara, care a lăsat peste 320 de angajaţi fără locuri de muncă. Această nouă pierdere nu mai este
un simplu episod izolat, ci dovada că județul Hunedoara este împins spre colaps economic, printr-o
succesiune de decizii greșite, întârzieri, neglijență și indiferență a statului. Se distruge, încet dar sigur,
o întreagă regiune industrială, iar statul român privește pasiv cum se prăbușesc una câte una ultimele
bastioane ale muncii și demnității din ale județului Hunedoara.
Domnule Președinte,
Domnilor Președinți ai celor două camere ale parlamentului,
Domnule Prim-ministru,
Județul Hunedoara nu cere pomană! Nu cerem subvenții, ci șansa de a reconstrui, de a
transforma o istorie industrială în viitor economic. Închiderea combinatului, a fabricilor din zona
Brad, suprimarea mineritului și blocarea exploatării resurselor minerale reprezintă adevărate
drame locale și dau un semnal de slăbiciune a statului în fața pierderii controlului asupra propriilor
active strategice.
5NU UITAȚI CĂ, în anii ´80, Hunedoara se afla între primele 5 județe ale țării ca pondere în PIB-ul
național, alături de București, Prahova, Constanța și Brașov. În anii 1985–1988, valoarea producției
industriale din Hunedoara era de peste 30 miliarde lei anual (lei vechi), ceea ce reprezenta
aproximativ 6% din producția industrială totală a României.
Vă solicit, în numele locuitorilor județului Hunedoara, să acționați acum, înainte ca
patrimoniul industrial al României să fie distrus sau înstrăinat definitiv.
Cu deosebită considerație,
Laurențiu NISTOR,
Președintele Consiliului Județean Hunedoara
