Trianonul încă îi mai doare şi astăzi pe toţi maghiarii, a spus Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, la premiera oficială a filmului semi-documentar „Béke – A nemzetek felett” („Pace – Deasupra naţiunilor”), marţi, la Budapesta.
Acesta a subliniat: de la Trianon încoace, ne aflăm la cea de-a patra generaţie a unei naţiuni vechi de peste o mie de ani, a unei naţiuni care în urmă cu 102 ani a fost condamnată la moarte de către marile puteri victorioase ale Primului Război Mondial, căreia i-a fost greu să supravieţuiască şi căreia şi acum, un secol mai târziu, îi este la fel de greu să trăiască în umbra Trianonului.
“Am învăţat, în ultimul secol, că o naţiune poate fi unită nu numai în cadrul unei ţări, ci şi peste graniţele fizice”, a subliniat politicianul maghiar.
Dacă este să evaluăm cu mintea şi cu inima tragedia care ni s-a întâmplat nouă, maghiarilor, comunităţii noastre naţionale, locurilor locuite de noi, familiilor noastre, strămoşilor noştri, Trianonul încă îi mai doare şi astăzi pe toţi maghiarii, a arătat Gulyás. În viaţa fiecărei generaţii de maghiari soseşte la un moment dat clipa în care trebuie să experimenteze gravitatea acestei tragedii, a mai adăugat şeful de cancelarie.
Gergely Gulyás a subliniat că din 2010 încoace, în politicile naţionale ale Ungariei a avut loc o schimbare fundamentală. “Ştiam că trebuie să spargem blestemul Trianonului. Blestemul care ne afectează, în acelaşi timp, atât pe noi, maghiarii, cât şi întreaga Europă Centrală”, a spus politicianul. “De aceea, în Constituţia Ungariei am afirmat faptul că purtăm – şi nu doar simţim – o responsabilitate instituţională pentru naţiunea maghiară”, a adăugat oficialul maghiar.
În timp ce tot mai multe ţări din Europa se luptă pentru ca în interiorul graniţelor acestora să se vorbească limba maternă, la un secol de la Trianon, în afara graniţelor Ungariei milioane de oameni din întreaga lume continuă să se simtă maghiari şi să vorbească limba maghiară. “Sarcina secolului următor este ca maghiarii să îşi păstreze identitatea; să devenim mai puternici, iar comunităţile noastre să crească”, a spus Gergely Gulyás.
Potrivit politicianului, după schimbarea regimului, istoricii au trebuit să descopere multe felii necunoscute ale istoriei maghiare din secolul XX, ceea ce a fost o muncă titanică. Astăzi am ajuns în punctul în care avem la dispoziţie şi filmele care ne prezintă aceste felii necunoscute în felul în care sunt recunoscute şi de către ştiinţă, şi aşa cum trebuie prezentate prin prisma maghiarilor, a subliniat Gulyás, exprimându-şi recunoştinţa pentru asta către realizatorii filmului.
Şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei a subliniat: în mod neaşteptat de oportun, acest film ne atrage atenţia că şi în situaţii aparent imposibile mai putem face multe lucruri. “Chiar şi atunci când toată lumea este împotriva noastră, chiar şi atunci când liderii unor state nu îşi dau seama că pacea este singura cale posibilă. Chiar şi atunci când vor să ne îngenuncheze, chiar şi atunci când nu ne respectă suveranitatea”, a spus Gulyás.
