Home Fapt Divers Secretele Reginei Elisabeta a II-a pe mâna unui agent KGB

Secretele Reginei Elisabeta a II-a pe mâna unui agent KGB

0

Secretele livrate de un agent KGB din anturajul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii riscă să fie folosite de Rusia împotriva Casei regale Windsor. Un documentar TV a dezvăluit în premieră informații despre natura potențial compromițătoare a documentelor transmise de Anthony Blunt, fost curator al colecțiilor de artă ale reginei, transmite Radio France Internationale.

RELATAREA RFI:

Channel 4 din Marea Britanie a difuzat duminică seara documentarul Regina Elisabeta și spionul din palat care reia povestea lui Anthony Blunt, acuzat că și-a trădat nu numai țara, ci și familia regală, pentru care lucra și care avea mare încredere în el.

Anthony Blunt, susține documentarul, le-a dat controlorilor săi sovietici o colecție de scrisori regale atât de compromițătoare, încât acestea ar putea folosite și azi de Rusia pentru șantajarea Casei de Windsor.

Scrisă de unchii reginei, ducii de Windsor (fostul rege Eduard al VIII-lea care a abdicat în 1936 în favoarea fratelui său George al VI-lea, tatăl reginei Elisabeta) și Kent, rudelor lor din Germania, corespondența ar putea arăta profunzimea simpatiilor lor naziste și s-ar fi dovedit extrem de jenantă dacă ar fi fost eliberată în anii războiului rece.

În documentar este menționată însăși poziția împăciuitoare față de Germania nazistă a lui George al VI-lea, chiar și în 1940 când Marea Britanie era de un an în stare de război cu Hitler.

La sfârșitul războiului, regele George al VI-lea, i-a cerut personal lui Blunt, care vorbea germana, să-l însoțească pe bibliotecarul regal Owen Morshead într-o misiune secretă.

Ei au fost însărcinați cu recuperarea a aproape 4.000 de scrisori scrise de regina Victoria către fiica sa de vedetă, împărăteasa Victoria, care au fost depozitate la fosta casă a acesteia, Castelul Friedrichshof, lângă Frankfurt – ocupată atunci de americani.

Alte corespondențe păstrate la proprietate includeau scrisori între ducii de Windsor și Kent și prințul Philipp de Hesse, nepotul împărătesei Victoria și unul dintre cei mai puternici aliați aristocrați ai lui Hitler.

Regele știa că, în mâinile greșite, scrisorile se pot dovedi extrem de dăunătoare. Conform documentarului, Blunt a microfilmat scrisorile scrise de ducii de Windsor și Kent către rudele lor germane și le-a trimis la Moscova într-un plic diplomatic.

Agent KGB cunoscut de MI5

Blunt, care a studiat la Cambridge, a fost recrutat ca agent KGB de un coleg Guy Burgess, care era ca și el homosexual. Ei au făcut parte alături de Kim Philby, Donald MacLean și John Cairncross dintr-un celebru grup “Cei cinci de la Cambridge” care au spionat în favoarea URSS încă de la mijlocul anilor 1930.Spionii KGB de la Cambridge
Anthony Blunt era unul dintre cei cinci spioni de la Cambridge recrutați de KGBImage source: Pinterest

În timpul războiului, Blunt a fost recrutat de MI5, serviciul de securitate intern, ceea ce i-a permis să transmită sovieticilor informații clasificate la cel mai înalt nivel, inclusiv detalii despre debarcarea aliaților în Normandia din iunie 1944, care ar fi putut nimeri din greșeală în mâinile naziștilor compromițând operațiunea.

Devenit în 1945 curator al extrem de valoroasei colecții particulare de picturi ale familiei regale, Blunt a continuat să transmită informații clasificate controlorilor săi de la Kremlin, inclusiv despre familia regală.

Activitatea sa a devenit suspectă și el a fost intervievat de MI5 de 11 ori între 1951 și 1964, dar nu a fost luată nicio măsură împotriva sa. În 1964 CIA l-a demascat pe Blunt la MI5, dar nici atunci nu a fost luată nicio măsură împotriva sa, mai mult, el a continuat în funcția de curator regal.

Abia în 1979, după ce a devenit prim ministru, Margaret Thatcher a dispus ca Blunt să fie demascat în public, ceea ce s-a și întâmplat în Camera Comunelor. Într-o conferință de presă susținută pe 20 noiembrie 1979 Blunt a recunoscut că a livrat secrete sovieticilor, insistând că erau “aproape exclusiv despre serviciile de informații germane”, ceea ce era un neadevăr flagrant. În plus el nu a arătat nici cel mai mic regret pentru acțiunile sale.

Lui Blunt i s-a retras titlul de Sir și a fost destituit din funcția de curator al colecțiilor regale dar nu a fost judecat pentru înaltă trădare, murind în 1983 la vârsta de 77 de ani.

Șantajul Rusiei?

Trădarea lui Blunt are implicații și azi. Istoricul Roland Perry, intervievat de Channel 4, relata despre două întâlniri avute în 1993 și 1996 cu Yuri Modin, care fusese controlorul din partea KGB a grupului de la Cambridge.
Anthony Blunt a fost curatorul colecției particulare de picturi ale Reginei Elisabeta a II-aImage source: Getty Images

Perry la întrebat pe Modin dacă Rusia ar putea șantaja familia regală cu documentele transmise de Blunt. “Da. Da, am fi putut face asta, dar nu am face-o.” a  replicat Modin, care la un moment dat a fost instructor al tânărului agent KGB, Vladimir Putin.

Ideea unui șantaj al Kremlinului la adresa Casei Regale Windsor a reapărut în 2014, după anexarea considerată ilegală  de Occident a Crimeii de către Rusia, atunci când Prințul Moștenitor Charles l-a comparat pe Putin cu Hitler în timpul unei vizite în Canada, într-o discuție cu o supraviețuitoare a Holocaustului.  

Jurnalistul rus Gennady Sokolov, bănuit că ar avea legături strânse cu Kremlinul, a declarat într-un interviu din 2014 prezentat în documentar: “Dacă scrisorile descoperite de Blunt ar fi publicate în timp util, ar duce la un scandal imens, al cărui rezultat ar putea fie căderea dinastiei. ”

Nu e clar care sunt documentele de care dispune Kremlinul existente în arhivele KGB și dacă a merge până acolo încât să le divulge. Un lucru însă e cert: Anthony Blunt a scăpat fără nicio pedeapsă penală pentru înalta trădare nu doar a țării sale, ci și a familiei regale care a avut încredere în el și care l-a promovat. Iar documentarul Channel 4 avansează ipoteza că lui Blunt i s-a oferit imunitate dacă spune totul autorităților, care au considerat că păstrarea secretului în acest caz ar fi mai convenabilă familiei regale, decât niște destăinuiri compromițătoare pentru Casa de Windsor.

Ad

Exit mobile version