În multe privinţe, putem vorbi din nou despre un Bazin Carpatic unitar – a declarat János Árpád Potápi, secretarul de stat pentru politici naţionale a Cancelariei Prim-ministrului marţi, la Budapesta, cu ocazia lansării cărţii intitulate Zece din treizeci, semnată de Katalin Szili, însărcinat al prim-ministrului, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Árpád János Potápi a subliniat: Bazinul Carpatic este unitar,
când e vorba de educaţie sau cultură, tendinţa fiind aceeaşi şi în
domeniul social şi al sănătăţii.
El a adăugat că se consolidează şi sistemul instituţiilor
politice, deoarece dacă acesta nu este solid, nici celelalte nu vor
fi. Nu este indiferent dacă maghiarii, reprezentanţii partidelor
maghiare sunt prezenţi, la nivel local sau regional, în funcţii de
conducere responsabilă, respectiv sunt prezenţi în parlamentele
statelor succesoare, a spus Potápi.
Secretarul de stat a evidenţiat că guvernul ungar trebuie să se
ocupe tot timpul de politicile naţionale, de 101 de ani încoace, de
când frontierele ţării nu coincid cu cele ale naţiunii. Guvernul şi
Parlamentul ungar, politica ungară în ansamblul ei trebuie să își
asume şi reprezentarea intereselor maghiarilor care trăiesc în
Bazinul Carpatic sau în diaspora, a precizat Árpád János Potápi.
În opinia sa, “atunci când ne gândim la legislaţie, nu putem
ignora” faptul că o treime a naţiunii maghiare nu trăieşte în
interiorul frontierelor naţionale de azi.
El a amintit: Conferinţa Permanentă Maghiară (Máért) nu s-a
întrunit din 2004 până în 2010, motiv pentru care Katalin Szili,
preşedintele de atunci al Parlamentului Ungariei, a înfiinţat
Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic care a
îndeplinit rolul Máért. Al treilea for important al politicii
naţionale este astăzi Consiliul Diasporei Maghiare, a arătat Potápi.
El a menţionat de asemenea că, în perioada 2010-2014, scopul a
fost păstrarea şi consolidarea identităţii, pe această bază au fost
adoptate legile care, deşi au o semnificaţie simbolică, au produs
rezultate concrete, dintre care a menţionat dubla-cetăţenie şi
legea fundamentală. Sprijinul pentru prosperitate pe pământul natal
există din 2015, a menţionat secretarul de stat.
Katalin Szili a declarat despre volumul ei că cei care îl vor
răsfoi, vor avea o imagine de ansamblu asupra eforturilor din
ultimii 10 ani pentru a satisface nevoia de autoadministrare, dar
vor avea şi o privire asupra Europei, a explicat autoarea, spunând
că Uniunea Europeană nu se ocupă de minorităţile naţionale.
Ferenc Kalmár, însărcinatul ministerial responsabil de politica
de vecinătate, a precizat că Ministerul Afacerilor Externe ungar se
ocupă şi el de maghiarii care trăiesc în Bazinul Carpatic şi în
diaspora, prin intermediul corpurilor diplomatice şi al comisiilor
mixte interguvernamentale pentru minorităţi. El a explicat că
există 11 locuri în lume, unde lucrează diplomaţi care construiesc
comunităţi, care îndeplinesc şi sarcini consulare, dar sarcina lor
principală este să ajute dezvoltarea comunităţilor maghiare din
ţările respective.
Politicianul a considerat că activitatea comisiilor mixte
interguvernamentale din Bazinul Carpatic este dificilă, menţionând
în special că ţările care nu acordă drepturi colective
minorităţilor – precum Slovacia, Ucraina sau România – vor să-i
integreze pe locuitorii maghiari. În opinia lui Ferenc Kalmár,
integrarea fără drepturi colective înseamnă de fapt asimilare