Din sângele victimelor de la Siculeni s-a născut o comunitate puternică şi rezistentă: au devenit mai puternici şi cei care au rămas în Ţinutul Secuiesc, dar şi secuii din Bucovina, care au luat calea exilului, şi-au păstrat perseverenţa tenace, ataşamentul faţă de maghiari şi de credinţă, şi l-au transmis din generaţie în generaţie, a declarat, duminică, la Siculeni, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar.
Politicianul, alături de secui, ceangăi, secui din Bucovina, maghiari din Transilvania şi unguri din Ungaria, au comemorat 260 de ani de la sângerosul eveniment istoric din Siculeni, la monumentul Siculicidium.
Acesta a amintit că există motive personale, familiale şi comunitare pentru a comemora anual acest moment în localitatea din Ţinutul Secuiesc. “Această zi este importantă pentru noi, secuii, şi la nivel comunitar, deoarece, pentru noi, 7 ianuarie 1764 nu înseamnă doar masacrul, ci şi naşterea unui nou grup etnic maghiar, a secuilor din Bucovina”, a explicat secretarul de stat.
Politicianul de la Budapesta a mai subliniat că localităţile Ţibeni, Iacobeşti, Dorneşti, Măneuţi, Vornicenii Mici, nu au fost doar sate fondate de secuii care au luat calea exilului, ci şi adăposturi în vremuri dificile. Acestea ne amintesc de necesitatea creării unui cămin în care să putem păstra şi proteja valorile noastre şi ale strămoşilor noştri, dar, în ciuda pierderilor, şi de necesitatea întăririi sentimentului de solidaritate şi sprijin reciproc.
Potrivit lui Árpád János Potápi, evenimentele din 7 ianuarie 1764 trebuie privite în contextul lor istoric. Trebuie văzute eforturile disperate ale Habsburgilor de a-şi consolida puterea în Transilvania, aroganţa Curţii Vieneze şi liderii inepţi, generalul Adolf von Buccow şi feldmareşalul Siskovics József.
Politicianul a subliniat că secuii care s-au adunat la Siculeni nu doreau altceva decât respectarea obiceiurilor lor, siguranţa familiilor lor, independenţa şi libertatea naţiunii lor, la fel ca liderii luptelor pentru libertate din secolele anterioare şi următoare.
“Chiar şi astăzi, există noi ambiţii imperiale care ar trece peste valorile şi modul nostru de viaţă”, a declarat secretarul ungar de stat şi i-a avertizat pe cei prezenţi să nu le fie teamă să rămână fermi în apărarea valorilor strămoşilor lor.
Politicianul de la Budapesta a amintit că, în anul 2024, în România, vor avea loc patru scrutinuri, şi este nevoie de o unitate cât mai largă pentru a permite comunităţii maghiare să-şi păstreze realizările pe care le-a obţinut. “Nu există o altă cale de urmat în faţa noastră: nu există o alternativă la a face politică pe criterii naţionale şi etnice”, a subliniat acesta.
Senatorul Barna Tánczos a transmis un mesaj din partea preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, şi a amintit de şedinţa scandaloasă de la sfârşitul anului din Parlamentul României, când reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) au strigat în faţa colegilor de la UDMR că “Ţinutul Secuiesc nu există”.
Cunoaşterea inamicului este parte integrantă a luptei pentru supravieţuirea comunităţii secuieşti, a subliniat senatorul, şi este necesar să recunoaştem feldmareşalii zilelor noastre, ca Siskovics, pentru a vedea cum luau sub artilerie localităţi ca Siculeni, Ciuc, Ţinutul Secuiesc şi pe maghiarii din Transilvania.
Potrivit lui Barna Tánczos, “Siskovicsii de astăzi” alimentează monstrul “Ţinutul Secuiesc nu există”, pentru că într-un Ţinut Secuiesc inexistent nu pot trăi secuii, o naţiune secuiască inexistentă nu poate avea aşteptări, obiective, nu poate avea un steag secuiesc, un imn naţional, o limbă maternă, instituţii culturale. În cazul unei eventuale reorganizări administrative nu poate cere ca trecutul istoric al Ţinutului Secuiesc să fie luat în considerare”, a explicat senatorul.
În opinia acestuia, în prezent, Ţinutul Secuiesc este “ţinut sub artilerie cu mesaje şovine”, iar în România se creează în mod deliberat o imagine falsă despre secui.
“Istoria noastră nu poate fi contestată de nimeni”, a subliniat senatorul, şi a adăugat că, la fel ca pe parcursul secolelor, când nimănui nu i-a reuşit, nici “Siskovicsii zilelor noatre” nu vor reuşi. Barna Tánczos a subliniat că, în anul 2024, trebuie să se dea dovadă de forţă pentru ca aceştia să nu poată câştiga.
Csaba Szentes, primarul comunei Siculeni, a salutat delegaţia secuilor din Bucovina, formată din aproximativ 150 de persoane, şi a vorbit despre faptul că secuii poartă cu ei dorinţa de libertate a strămoşilor lor. “Pentru noi, conceptul de autodeterminare, de organizare comunitară şi de luare a deciziilor la nivel local nu este o modă, pentru noi este o misiune umană veche de secole, o vocaţie secuiască”, a afirmat acesta.
Consiliul local din Siculeni a comemorat cei 260 de ani de la momentul masacrului de la Siculeni printr-o serie de evenimente care s-au desfăşurat pe parcursul mai multor zile. După-amiază, în această localitate, a avut loc întâlnirea festivă a Uniunii Naţionale a Secuilor din Bucovina.
În data de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au masacrat sute de secui care se adunaseră la Siculeni pentru a protesta împotriva reorganizării serviciului militar. După acest moment, secuii au început un exod în masă spre Moldova, unde ceangăii au fost cei care i-au adăpostit.
