Identitatea digitala se implementează deja in Romania. Monitorizarea în masă va deveni regulă. Părea de domeniul SF, părea imposibil în România, dar uite că a devenit realitate. Ieri scriam despre Craiova și proiectul de supraveghere video care se va implementa și care va face Craiova ”smart city”. Nu erau prea multe detalii în studiul de fezabilitate. Pentru unii nu părea, probabil, mare lucru dacă se instalează niște camere de supraveghere în tot orașul, a scris avocata Elena Radu pe Facebook.
CE SUSȚINE AVOCATA ELENA RADU:
Azi vă prezint Clujul (”noroc” cu înlocuirea drapelului romanesc cu cel ucrainian, că altfel nici nu mă gândeam să caut). Hotărârea 3 din 18 ianuarie 2022 a Consiliului Local a Municipiului Cluj -Napoca privind Strategia de transformare digitală a Municipiului Cluj-Napoca: https://files.primariaclujnapoca.ro/2022/01/25/3.pdf Aceasta strategie a fost pusă în dezbatere publică din aprilie 2021: https://primariaclujnapoca.ro/…/cluj-napoca-va-avea-o…/ Nu știu dacă au citit-o clujenii, iar dacă au citit-o, nu știu cât au înțeles din ea. Noi percepem digitalizarea ca fiind o modalitate de a transmite cereri către instituțiile publice pe e-mail și a primi răspunsul la fel. Însă, digitalizarea înseamnă mai mult de atât. Am citit, de curiozitate, această Strategie. Multă informație, mulți termeni tehnici, greu de înțeles, inclusiv pentru mine. Am apelat la un specialist să mă lămurească cu privire la unele aspecte. Ceea ce mi-a atras atenția este identitatea electronică (digitală), colectare date, creare baze de date, senzori de colectare date, ”smart city” ”oras inteligent” și nu numai. Smart living/ Integrarea tehnologiilor digitale in viata comunitatii:SĂNĂTATEA PUBLICĂ DIGITALĂ (E-HEALTH): Problemele de sănătate publică ar trebui să ocupe un loc important în planurile instituțiilor publice, cu accent pe creșterea calității vieții, accesarea mai facilă a serviciilor de sănătate și pregătirea sistemului de sănătate pentru evenimente neprevăzute. Digitalizarea va viza trei direcții principale (sincronizate cu prioritățile European Institute of Innovation & Technology – Health): Digitalizarea informațiilor personale legate de starea de sănătate și integrarea cu identitatea digitală a locuitorilor orașului Cluj-Napoca, pentru promovarea și suportul unor vieți mai sănătoase (managementul propriei stări de sănătate);Transformarea digitală a serviciilor de sănătate – digitalizarea și conectarea diverselor componente ale sistemului local de sănătate vor viza forța de muncă din domeniul sănătății (suport electronic pentru activitatea lor zilnică și dezvoltarea lor profesională continuă), precum și poziționarea locuinței și a locului de muncă drept locații de accesare electronică a serviciilor de sănătate;Digitalizarea și managementul datelor relevante pentru starea de sănătate – mediu, planificare urbană, calitatea aerului, a apei, a solului, demografie, spații verzi.MOBILITATEA: Este importantă aducerea sub aceeași umbrelă a tuturor datelor și serviciilor de mobilitate, crearea unor servicii online care să poată interconecta diferitele forme de mobilitate (transport în comun, park&ride, bike sharing, car sharing, pietonal) și pregătirea pentru implementarea infrastructurii pentru mașinile autonome, cu proiecte pilot, pentru impunerea Clujului ca cel mai potrivit oraș din România pentru astfel de investiții.ORAȘUL INTELIGENT: Cantitatea de date generată de NUMĂRUL DIN CE ÎN CE MAI MARE DE SENZORI ȘI DISPOZITIVE DE MĂSURARE este într-o creștere exponențială. Aceste date ar trebui colectate responsabil (cu respectarea standardelor europene de protecție a vieții private) și analizate pentru a informa decizii ulterioare. De asemenea, comunitatea clujeană poate folosi creativ și inteligent aceste seturi de date pentru a realiza produse sau servicii inovative.DIGITALIZARE INTERCONECTATĂO parte din problemele întâmpinate de cetățeni și companii în relația cu sectorul public, dar și de instituțiile publice în încercările lor de digitalizare, este LIPSA INTEROPERABILITĂȚII SISTEMELOR INFORMATICE și a aplicațiilor existente, deficiențele în interconectarea bazelor de date folosite și inexistența unor standarde comune.Aceste standarde sunt legate de colectarea și stocarea datelor, de implementarea conectorilor necesari -de pildă API-uri, de politici de securitate și confidențialitate, de POLITICI DE ACCES, etc. Fără acestea, calitatea și complexitatea serviciilor publice oferite nu va putea trece, cu toate încercările de bună credință ale decidenților, de un anumit nivel de sofisticare. Această problemă devine din ce în ce mai greu de rezolvat, pe măsură ce noi și noi aplicații sau servicii online sunt gândite și implementate fără a avea un cadru de interoperabilitate și standardizare funcțional. Pentru a pregăti această interconectare propunem măsuri pentru facilitarea conectării tuturor organizațiilor interesate, nu doar a celor din sectorul public.OBIECTIVE STRATEGICEOBIECTIVE STRATEGICE TRANSVERSALE SUSTENABILITATE ȘI REZILIENȚĂDintre direcțiile strategice importante legate de aceste obiective transversale interconectate, menționăm:REALIZAREA UNOR MINI-ANALIZE DE IMPACT pentru toate proiectele incluse în strategie din perspectiva unor criterii de mediu și sociale și stabilirea unor standarde minime de performanță verde și de echitate din perspectiva cărora să fie evaluată performanța proiectelor propuse;CREAREA UNUI INDEX DE REZILIENȚĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE pe baza datelor colectate sistematic de către senzori; diseminarea periodică a rezultatelor performanței instituțiilor publice în termeni de reziliență;CONECTAREA UNOR CONCEPTE ȘI STRATEGII DIN SFERA DEZVOLTĂRII DURABILE (de ex., economie circulară, AMPRENTĂ ZERO DE CARBON) cu îmbunătățirea serviciilor publice prin procese de transformare digitală; folosirea tehnologiei pentru a maximiza componentele de mediu și sociale ale sustenabilității.DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DIGITALECANTITĂȚILE DIN CE ÎN CE MAI MARI DE DATE, CARE VOR FI COLECTATE ȘI TRANSMISE DE NUMĂRUL CRESCÂND DE SENZORI, VOR TREBUI COLECTATE ȘI ANALIZATE. Alegerile cu privire la infrastructură (cloud sau datacenter municipal, cablat sau wireless – și ce fel de wireless, ce SENZORI IoT, etc.) sunt importante și ar trebui stabilite de la începutul proiectului, ca parte a unui master plan pentru infrastructura digitală a orașului. Acesta trebuie să ofere și posibilitatea adaptării ulterioare la dezvoltări tehnologice viitoare. Primăria trebuie să susțină și dezvoltarea în comunitate a infrastructurii fizice care susține inovarea digitală (incubatoare, co-working spaces, maker spaces, etc.). Stabilirea standardelor de interconectare la viitoarea platformă urbană de date va facilita crearea unei rețele care va cuprinde organizații publice și private, prin intermediul căreia se vor putea oferi companiilor și cetățenilor servicii digitale complexe. …DECIZII BAZATE PE DATESe simte tot mai acut nevoia SISTEMATIZĂRII COLECTĂRII ȘI ANALIZEI DE DATE, ca și necesitatea înființării în primărie a unei structuri care să fie specializată în acest domeniu. Este necesară crearea unui data ware-house unde acestea să fie colectate, crearea periodică a unor RAPOARTE BAZATE PE DATE INTERCONECTATE, digital dashboard pentru primar și managerii din primărie, stabilirea unor instrumente care SĂ COLECTEZE PERIODIC DATE SOCIOLOGICE DIN ORAȘ. Gradual, DATELE COLECTATE ȘI ACCESUL LA ELE AR TREBUI EXTINS DINCOLO DE SECTORUL PUBLIC. Cu ajutorul tehnologiei, deciziile pot fi bazate pe date concrete, reale sau modelate; de exemplu, unul din obiectivele pe termen lung este REALIZAREA UNUI GEAMĂN DIGITAL AL ORAȘULUI FIZIC, care SĂ POATĂ FI FOLOSIT PENTRU TESTAREA IDEILOR ȘI PROIECTELOR ÎNAINTE DE IMPLEMENTARE, PENTRU A DETERMINA CU MULT MAI MULTĂ PRECIZIE POSIBILELE EFECTE ȘI CONSECINȚE ALE PROIECTELOR. Un obiectiv pe termen mediu ar fi automatizarea graduală a unor decizii, care poate duce la eficientizarea proceselor din interiorul instituției și la scăderea volumului de muncă repetitivă pentru funcționarii din primărie.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR PUBLICESĂNĂTATE PUBLICĂ. Inițierea unui HUB DE SĂNĂTATE PUBLICĂ, care SĂ INTEGREZE DIVERȘII ACTORI RELEVANȚI din domeniu: ADMINISTRAȚIE LOCALĂ, FURNIZORI PUBLICI ȘI PRIVAȚI DE SERVICII DE SĂNĂTATE, UNIVERSITĂȚI, FIRME PRIVATE, START-UPURI, ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE;Organizarea de evenimente și proiecte reiterative de tip „innovation” (organizate de către administrația locală, instituții academice), urmată de validarea și implementarea soluțiilor în contexte și situații reale;Implementarea unui MECANISM DE COLECTARE CONTINUĂ A DATELOR LEGATE DE SĂNĂTATE (micro – ALE LOCUITORILOR ORAȘULUI și macro – ALE MEDIULUI FIZIC, SOCIAL ȘI CULTURAL AL ORAȘULUI).PLATFORMA URBANĂ DE DATEO astfel de platformă permite furnizorilor de date să pună la dispoziție, într-un mod structurat și securizat, datele pe care le dețin, printr-o PLATFORMĂ COMUNĂ (vezi Figura 1). FURNIZORII DE DATE pot fi municipalitatea cu toate serviciile din subordine, companii, alte instituții publice, furnizori de date sau ALTE SURSE DESCHISE DE DATE. Datele puse la dispoziție pot fi structurate sau nestructurate, provenite din bazele de date operate de fiecare furnizor, de la senzori sau DISPOZITIVE DE TIP IoT sau generate în urma interacțiunii cetățenilor cu respectivele entități furnizoare de date. (Nota: IoT = Internet of Things, internetul lucrurilor. Dați search pe net și veți vedea ce înseamnă). Vedeți poza atașată: schița colectării datelor în platformă. IDENTITATE DIGITALĂUna dintre cele mai mari probleme în relația instituțiilor sectorului public cu cetățenii, companiile sau ONG-urile este legată de AUTENTIFICARE. Statele sau comunitățile care oferă servicii digitale de calitate și cu un grad înalt de sofisticare au rezolvat, într-un fel sau altul, problemele IDENTITĂȚII ȘI AUTENTIFICĂRII. În mod ideal, IDENTITATEA DIGITALĂ ȘI MODUL DE AUTENTIFICARE AR FI PROIECTE LA NIVEL CEL PUȚIN NAȚIONAL, DACĂ NU EUROPEAN.Cu toate acestea, trecerea la un nivel superior a serviciilor publice oferite în Cluj-Napoca necesită găsirea unei soluții coerente și scalabile pentru această problemă, care poate fi împărțită în mai multe proiecte interconectate:Definirea modalităților acceptate de autentificare;Definirea gradului de încredere necesar pentru diferitele servicii oferite (vezi REGULAMENTUL eIDAS);Implementarea principiului ”Once-Only”, ideal în varianta citizen-centric;Stabilirea MODULUI DE COLECTARE ȘI STOCARE A DATELOR LEGATE DE IDENTITATE;Stabilirea nivelurilor de acces și a regulilor privind securitatea și confidențialitatea datelor, precum și a mecanismelor de prevenire și identificare a accesului neautorizat.CREAREA UNEI IDENTITĂȚI DIGITALE FUNCȚIONALE, chiar și doar la nivelul comunității clujene, ar permite dezvoltarea unor servicii digitale mai complexe. Acest proiect ar putea fi dezvoltat într-un PARTENERIAT ÎNTRE INSTITUȚIILE PUBLICE LOCALE (în special Primăria) și COMPANII PRIVATE cu experiență în acest domeniu (cum ar fi BĂNCILE SAU OPERATORII DE TELEFONIE MOBILĂ).Gasiti si aici Strategia: https://digitalcluj.fspac.online/ Citiți-o măcar de curiozitate. Eu am extras câteva pasaje care mă pun pe mine pe gânduri. Poate IT-istii ne pot explica mai bine care pot fi consecințele unei astfel de strategii de transformare digitală.
