Institutul ”Elie Wiesel” anunţă că nu este implicat în proiectul de hotărâre şi rezultatul votului de la Consiliul Local Sector 2 privind demararea procedurilor pentru desfiinţarea bustului lui Mircea Vulcănescu.
„Aflăm cu stupoare din mass-media că astăzi, 28.12.2022, la şedinţa Consiliului Local al Sectorului 2 Bucureşti, au fost luări de cuvânt care au acuzat Institutul ‘Elie Wiesel’ că ar avea o ‘preocupare vizavi de rescrierea istoriei României şi demolarea cultului eroilor martiri’ ai neamului românesc. Prin urmare, facem următoarele precizări: Institutul ‘Elie Wiesel’ nu este implicat în proiectul de hotărâre şi rezultatul votului privind bustul lui Mircea Vulcănescu, persoană condamnată pentru crime de război. Rezultatul votului arată că o parte dintre aleşii locali PNL şi USR au votat pentru, iar ceilalţi consilieri împotrivă”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.
În comunicat se menţionează că Guvernul a adoptat „Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură”, dar că această politică publică „rămâne numai pe hârtie câtă vreme criminali de război, membrii ai guvernului Antonescu, continuă să fie trataţi de către autorităţi drept modele civice”.
„Ne exprimăm îngrijorarea că aleşii locali nu au înţeles faptul că: în România, în 2015, aleşii naţionali (Parlamentul) au votat o lege care nu se respectă, iar astăzi au ratat şansa de a arăta că în România funcţionează domnia legii şi nu a mitologiei; în România guvernul a adoptat ‘Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 2023’. Această politică publică rămâne numai pe hârtie câtă vreme criminali de război, membrii ai guvernului Antonescu, continuă să fie trataţi de către autorităţi drept modele civice şi au parte de cult public”, menţionează sursa citată.
Proiectul de hotărâre privind demararea procedurilor pentru desfiinţarea bustului lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ştefan nu a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului Local al Sectorului 2.
Proiectul prevedea împuternicirea Administraţiei Domeniului Public Sector 2 pentru a obţine avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare. De asemenea, ADP Sector 2 şi compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului urmau să asigure demersurile pentru restituirea lucrării de artă către autor, depozitarea sau valorificarea acesteia.
Potrivit referatului de aprobare, semnat de consilierul local PNL Silviu Feroiu, Mircea Vulcănescu a fost judecat şi condamnat de Tribunalul Poporului în 1945, respectiv 1946 pentru crime de război.
„Mircea Vulcănescu a fost demnitar al statului român, a făcut parte din guvernul Antonescu din ianuarie 1941 până în august 1944, timp în care a participat la zeci de Consilii de miniştri în care s-au discutat aspecte ce ţin de pregătirea şi luarea de decizii cât se poate de practice pentru exterminarea populaţiei evreieşti şi rome, pentru excluderea din societate a acestora, la care Mircea Vulcănescu a contribuit direct. Mircea Vulcănescu în postura sa de subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor a fost implicat în maniera în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii şi de bani a evreilor deportaţi în Transnistria şi a avut o contribuţie la maniera rapidă în care aceştia au pierit în Transnistria”, se menţionează în document.
Prezent la şedinţa Consiliului Local, deputatul AUR Antonio Andruşceac a susţinut că Mircea Vulcănescu a fost un „mare creştin şi mare patriot român care a readus ţării opt vagoane de aur” cu care au putut fi continuate „eforturile de război împotriva ocupanţilor comunişti”. El a acuzat Institutul „Elie Wiesel” că ar avea o „preocupare vizavi de rescrierea istoriei României şi de demolare a cultului eroilor martiri” ai neamului românesc. Andruşceac a anunţat, în cadrul dezbaterilor, că, în cazul în care proiectul va fi aprobat, acesta va fi atacat pe motive de legalitate.
„Ceea ce facem noi acum trebuia să faceţi înainte – adică dezbatere publică. Un lucru care nu este opţional şi care este o cerinţă legală. Doi – toate avizele trebuia să le luaţi înainte de a pune acest proiect pe ordinea de zi. (…) Academia s-a pronunţat împotriva acestui proiect, aşa cum s-a pronunţat şi în anii anteriori. Dezbatere publică nu există cu niciunul din actorii implicaţi: nici societate civilă, nici Minister al Culturii, nici Academie”, a spus Antonio Andruşceac.