Comisia de Control a SRI a trimis plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului un raport privitor la interceptările efectuate de SRI.În raport, Comisia propune modificarea legii de organizare a SRI, dar și acceptul pentru a începe o anchetă pentru a vedea exact câți bani s-au cheltuit pentru aceste interceptări.
„În România s-a legiferat prin hotărâri CSAT. În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (în ce priveşte mandatele de securitate naţională), s-a realizat fără temei legal, efectuându-se doar în conformitate cu Hotărârea CSAT nr 0034/2004, act administrativ.
Menţionăm că prin Hotărârea CSAT a fost reglementată procedura de obţinere a mandatelor de securitate naţională până la intrarea în vigoare a Legii 535/2004, producând efecte juridice pe o perioadă de aproximativ un an, deşi se cunoştea faptul că modificarea unor acte normative care vizează restrângerea unor drepturi şi libertăţi se face numai printr-o lege organică şi nu prin hotărări CSAT”.
Comisia de control al Serviciului Român de Informaţii (SRI) din Parlament vrea să înceapă o anchetă pentru a stabili câţi bani au fost cheltuiţi pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere de către SRI, modul în care s-au cheltuit şi dacă aceşti bani au fost în final recuperaţi de SRI de la Ministerul Public, având în vedere că toate costurile cu interceptările au fost suportate, deşi pentru alte instituţii, de către Serviciu.
Un raport parţial al Comisiei parlamentare arată că în perioada 2005-2016 au fost emise peste 311.000 de mandate de supraveghere, peste 6 milioane de cetăţeni fiind interceptaţi. Din acest număr de mandate, peste 100 ar conţine nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 şi majoritatea membrilor Guvernului de atunci.
Membrii comisiei mai spun că există posibilitatea ca şi membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fi avut mandate prin care „li s-au restrâns drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”, existând o corespondenţă care să arate acest lucru.
Comisia propune modificarea legislaţiei astfel încât să fie identificaţi cei care au fost interceptaţi şi să fie notificaţi la cel mult doi ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau de supraveghere tehnică, iar cei care nu respectă această obligaţie de notificare, să fie sancţionaţi.
În raportul Comisiei se reproşează faptul că mandatele de securitate naţională au fost solicitate şi obţinute pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor, fără însă a avea certitudinea că persoana respectivă a comis infracţiuni, mandatul fiind cerut doar pentru că exista posibilitatea producerii unei infracţiuni.
„Informaţiile obţinute de către SRI prin mandate de securitate naţională erau transmise, în baza protocolului de cooperare, către Parchetul General şi către strcturile aflate în subordine (DNA, DIICOT, structuri teritoriale) şi reprezentau fundamentul constituirii echipelor comune/miste care să cotnribuie la strângerea de probe, ajungând astfel ca informaţiile obţinute prin mandate de securitate naţională să fie folosite în dosare de urmărire penală”, scrie în raport.
