Neaudierea unor personaje cheie, lipsa valorificării unor informaţii importante sau a efectuării autopsiei în cazul unor persoane decedate, sunt câteva dintre motivele pentru care Parchetul General a cerut redeschiderea Dosarului Revoluţiei.
„Dosarul Revolutiei” a fost inchis de mai multe ori in ultimii 26 de ani. Inclusiv actuala sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, in 2009, pe vremea in care era Procuror General al Romaniei, a dispus infirmarea solutiei de incepere a urmaririi penale dispuse de procurorii militari in aceasta cauza. Ultima data, „Dosarul Revolutiei” a fost clasat in 14 octombrie 2015, printr-o ordonanta dispusa de procurorii militari Iulian Dinu, Marin Tudor si Codrut Mihalache. Ulterior, in 20 noiembrie 2015, ordonanta de clasare a fost confirmata printr-o ordonanta a sefului Sectiei Parchetelor Militare, general-locotenent Ion Vasilache .
FOTO: Laura Codruța Kovesi și general Ion Vasilache, cei care au tărăgănat dosarul
În ordonanţa prin care Parchetul General solicită redeschiderea anchetei Revoluţiei se arată că în cazul unor personaje care puteau furniza informaţii utile, în trecut, procurorii au făcut audieri „sintetice, unele de-a dreptul formale”, nevalorificând astfel „informaţii importante furnizate de actele efectuate în cauză.”
„În cele mai multe din cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico‐ legală sunt, în general, foarte sumare”, anunţă Parchetul General.
Potrivit ordonanţei, procurorii militari au închis dosarul fără să ceară declasificarea documentelor de la Senat şi de la Serviciul Român de Informaţii(SRI) ori să fie solicitate acte de la arhivele unor alte instituţii publice implicate. „Procurorii nu făcut nici un demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării Raportul comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a solicitat şi obţinut documente care privesc aceste evenimente atît de la Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, cât şi de la Serviciul Român de Informaţii.”, se notează în motivarea solicitării.
Bogdan Licu anunţă că în ordonanţa din toamna anului 2015, prin care a fost închis dosarul, a identificat ” o serie de judecăţi de valoare pe marginea cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor în contextul cărora s‐au produs evenimentele din perioada 17 ‐30 decembrie 1989″, formulate de procurorii militari care au instrumentat cazul.
„În cuprinsul ordonanţei se încearcă acreditarea ideii că în decembrie 1989 armata română era o armată dezorganizată, lipsită de profesionişti, care în caz de atac armat asupra teritoriului ţării ar fi fost depăşită din toate punctele de vedere, procurorii rezumându‐se la a afirma că după sinuciderea generalului Milea, conducerea armatei a fost ezitantă, confuză, lipsită de eficienţă, ea nefiind concentrată în mâinile unei singure persoane, fiind disipată între generalii Guşă Ştefan, Victor Atanasie Stănculescu şi Nicolae Militaru, fără ca aceste susţineri să aibă însă vreo susţinere în actele efectuate în cauză.”, se notează în ordonanţa de redeschidere.
Procurorul general interimar susţine că niciuna din persoanele care s-au aflat la comanda armatei nu a fost audiată pentru a stabili în ce fel a fost preluată instituţia de Nicolae Militaru, şi că la dosar nu sunt documente de la Ministerul Apărării Naţionale ori de la Marele Stat Major care să confirme susţinerile procurorilor militari.
Totodată, se arată că ancheta nu stabileşte în ce condiţii preluarea armatei a fost făcută de ofiţeri în rezervă, deoarece aceştia au rămas necunoscuţi. Odonanţa cu solicitarea de redeschidere a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorii de aici fiind cei care vor lua o decizie finală în acest sens.
