O informație interesantă a trecut neobservată zilele trecute, deși ar putea avea un cuvînt de spus într-una dintre marile dispute ale momentului, cea privind oportunitatea alcătuirii de completuri specializate. O mențiune din Raportul Departamentului de Stat al SUA, mai exact, care îi dă fără să vrea o replică tăioasă șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea.
Reamintim că după decizia CCR din 3 iulie în cazul completurilor de trei judecători, care a stabilit că acestea nu au fost legal constituite în absența specializarii magistraților din compunerea lor în problematici de corupție, preșeședintele ÎCCJ a avut o reacție aparte. Cristina Tarcea, care a participat la şedinţa CCR în care a fost discutată sesizarea pe tema completurilor specializate, a contestat public însăși ideea de specializare a judecătorilor:
Tarcea: ”Ce înseamnă specializare?”
„Ce ar însemna completuri specializate la Curtea supremă? Ce înseamnă specializare? Este specializarea completului ca entitate abstractă sau specializarea judecătorului?” s-a întrebat ea, aparent retoric, într-o declarație dată presei. De aici, concluzia că președintele ÎCCJ nu vede rostul – ba chiar nici nu înțelege ce ar însemna asta exact – al specializării unor judecători pentru anumite teme. În mai multe declarații, Tarcea a indus ideea că judecătorii ÎCCJ sunt specializați de la sine în materie de corupție, astfel încît absolut toți magistrații instanței supreme sunt deasupra criticilor.
Iată, însă, că zilele trecute, ambasada SUA la București a postat Raportul Departamentului de Stat pe ultimul an, privind traficul de persoane. În document, există o mențiune interesantă:
”Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens(…)Instanţele au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanţi, iar autorităţile au identificat un număr considerabil mai mic de victime, continuând declinul multianual al acestor eforturi(…) În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată (s.n.) pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor”.
Pentru îmbunătățirea aspectelor semnalate, Departamentul de Stat a prezentat o listă de recomandări prioritare, între care:
”Extinderea eforturilor de pregătire a funcţionarilor implicaţi în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, în vederea sensibilizării în privinţa traficului de persoane şi a înţelegerii tuturor formelor de trafic. Creşterea numărului de poliţişti care anchetează infracţiuni de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializaţi în cazuri de trafic de persoane(s.n.)”.
Ca să tragem linie și să adunăm, guvernul american denunță lipsa specializării judecătorilor români, nu doar de la ÎCCJ, ci de peste tot, fie și numai în probleme de trafic de persoane, care constituie o singură infracțiune din Codul Penal. Mai mult, Departamentul de Stat avertizează că e nevoie chiar și de specializări financiare pentru anchetatorii din cazurile de trafic de persoane.
Președintele ÎCCJ, în schimb, nu vede rostul specializărilor judecătorilor de la cea mai înaltă instanță a statului pentru problemele de corupție și cele asimilate acestora, care vizează mai multe infracțiuni și categoric mai complexe și mai grave. De fapt, conform unor importante voci din spațiul politic, public și judiciar, ar fi vorba de cele mai grave infracțiuni din stat.
