În opinia lui lui Balázs Izsák, România îşi ruinează propriul prestigiu în politica externă când atacă în instanţă iniţiativele cetăţeneşti europene şi apoi pierde aceste procese unul după altul, transmite agenția maghiară de știri MTI.
România a pierdut procesul pe care l-a intentat Comisiei Europene şi prin care a contestat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale.
Verdictul pronunţat miercuri de Tribunalul Uniunii Europene de
la Luxemburg a fost publicat pe pagina de internet a instanţei.
Instanţa a respins acţiunea României.
Instanţa a constatat: Comisia nu poate refuza înregistrarea
unei propuneri de iniţiativă cetăţenească europeană, decât dacă în
cadrul examinării respectării condiţiei de înregistrare referitoare
la aspectul dacă o propunere de o astfel de iniţiativă intră în
sfera sa de competenţă, ajunge la concluzia că poate fi total
exclusă posibilitatea de a prezenta o propunere de act juridic al
UE în scopul punerii în aplicare a tratatelor. În schimb, dacă CE
nu poate ajunge la o astfel de concluzie, ea este obligată să
înregistreze propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană pentru
a permite dezbaterea politică în cadrul instituţiilor declanşată în
urma acestei înregistrări.
Reprezentantul comitetului iniţiativei cetăţeneşti europene
pentru regiunile naţionale – care este şi preşedintele Consiliului
Naţional Secuiesc (CNS) – a abordat tema la o conferinţă de presă
ţinută la Sfântu Gheorghe, referindu-se la procesul pe care România
l-a pierdut miercuri la Tribunalul Uniunii Europene de la
Luxemburg.
România a cerut tribunalului să anuleze decizia Comisiei
Europene (CE) prin care a înregistrat iniţiativa cetăţenească
privind regiunile naţionale. În urma acestei înregistrări din 2019
a putut începe strângerea semnăturilor în sprijinul iniţiativei.
Într-o declaraţie transmisă agenţiei ungare de presă MTI,
Balázs Izsák a reamintit că ne aflăm deja la al patrulea proces pe
România l-a intentat împotriva iniţiativelor cetăţeneşti şi pe care
îl pierde; de două ori a pierdut ca itnervenient pe lângă CE, iar
în alte dosare a pierdut ca reclamant.
“Pentru noi întrebarea este dacă guvernele României şi clasa
politică românească învaţă ceva din aceste procese. Vor învăţa oare
ceva din faptul că ruinează prestigiul României în politica externă
prin diminuarea respectului faţă de ea şi se va trezi oare în ei
intenţia de a ieşi din criza permanentă în care se află? – întreabă
Balázs Izsák.
El a adăugat: scopul CNS este obţinerea autonomiei teritoriale
a Ţinutului Secuiesc prin mijloace constituţionale şi pe calea
dialogului. Iniţiativa cetăţenească, un instrument al emancipării
economice a regiunilor naţionale, în cazul Ţinutului Secuiesc merge
şi ea în direcţia autonomiei. Potrivit lui Balázs Izsák, iniţiativa
oferă României, Spaniei, Italiei şi altor state membre UE, precum
şi Uniunii însăşi, posibilitatea de a alege calea dezvoltării şi a
construcţiei, în locul confruntării. El crede că înţelegerea
acestui lucru este îngreunată nu numai de naţionalismul majoritar,
ci şi de ideologia “progresistă” care sprijină globalismul, care
condamnă CE la inerţie şi o face incapabilă să rezolve crizele.
“Procesul a fost pierdut de România, dar adevăratul perdant
este comunitatea cetăţenilor români. În schimb, CNS cunoaşte calea
ascensiunii” – se arată în comunicatul emis după conferinţa de
presă de la Sfântu Gheorghe.
România a introdus în iulie 2019 o acţiune la Tribunalul UE
solicitând anularea deciziei CE de a înregistra iniţiative
cetăţeneşti pentru regiunile naţionale. Instanţa de fond a respins
acţiunea miercuri. În perioada procesului, iniţiativa cetăţenească
europeană privind regiunile naţionale a fost susţinut de peste 1,4
milioane de cetăţeni UE semnatari, iar numărul minim obligatoriu al
semnăturilor a fost depăşit în 11 ţări în loc de 7, care a fost
cerinţa minimă. Până în prezent, autorităţile competente din şapte
ţări au confirmat oficial că pragul a fost depăşit, ceea ce
demonstrează valabilitatea colectării semnăturilor.
În esenţă, iniţiativa cetăţenească europeană pentru regiunile
naţionale cere statelor membre UE să ţină cont şi de
caracteristicile naţionale şi culturale ale regiunilor la alocarea
fondurilor de coeziune destinate reducerii decalajului economic.