Proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, adoptat pe 21 decembrie în Senat și trimis astăzi pentru promulgare, poate să afecteze „direct și fără putere de tăgadă libertatea de exprimare”, a declarat la RFI Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).
Mai multe organizații au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea privind securitatea cibernetică. Printre neregulile sesizate de organizațiile semnatare se numără impactul pe care actul normativ, în forma în care a fost trimis spre promulgare, îl poate avea asupra unor drepturi și libertăți garantate prin Constituție.
Una din schimbările legislative adoptate pe 21 decembrie modifică articolul 50 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională cu formulări vagi, despre care mai multe voci din societatea civilă spun că pot lăsa loc de abuzuri. Este vorba de litera p) adăugată Legii 51: „acţiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spaţiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituţională.”
„Știm că este un context care a demonstrat cât de rău pot să facă aceste campanii de dezinformare, știm că avem un război la graniță, dar tocmai pentru că ne învârtim în niște circumstanțe atât de complicate, ar trebui să fim extrem de riguroși prin definiție. Ce e aceea campanie de dezinformare, ce e aceea campanie de propagandă. […] Acest gen de exprimare a fost deseori sancționat și de Curtea Constituțională, tocmai pentru că lasă loc la interpretări. Limitările la adresa drepturilor – inclusiv la libertatea de expresie – trebuie să fie introduse atunci când există un pericol real, nu un pericol potențial și iluzoriu”, a declarat Ioana Avădani, președinta CJI.
