Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) intenţionează să ajute România la aderarea în spaţiul Schengen prin reamintirea angajamentelor uitate, transmite agenția de presă oficială maghiară MTI.
CE SPUNE MTI:
Balázs Izsák, preşedintele CNS, a vorbit despre aceste aspecte, joi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Sfântu Gheorghe. Acesta a precizat că i-a trimis o scrisoare premierului Nicolae Ciucă în care îi reaminteşte angajamentele pe care România şi le-a asumat atunci când, în anul 1993, a aderat la Consiliul Europei (CoE), în baza cărora a primit statutul de membru. Atunci, s-a angajat să-şi fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993 a Consiliul Europei, să restituie proprietăţile naţionalizate ale bisericilor şi să permită înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor bisericeşti.
“Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a declarat preşedintele. Acesta a adăugat că doresc să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale.
Balázs Izsák a făcut referire specială la cazul Recomandării 1201/1993 a Consiliului Europei. Potrivit acestuia, CoE a acceptat cererea de aderare a României prin Avizul 176/1993 şi a enumerat angajamentele asumate de România în procesul de aderare. Printre acestea se numără şi angajamentul care să fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993. Articolul 11 din recomandare prevede că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.
“Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia teritorială”, a declarat Balázs Izsák. Politicianul a mai amintit că, la scurt timp după aderarea României la Consiliul Europei, preşedintele Ion Iliescu a făcut o afirmaţie potrivit căreia a negat valoarea obligatorie a Recomandării 1201/1993. Drept răspuns la această afirmaţie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o hotărâre care confirmă caracterul obligatoriu al angajamentelor liber asumate de statele membre în momentul aderării lor la Consiliul Europei.
Balázs Izsák a declarat că scrisoarea adresată premierului o va trimite şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României, deoarece îndeplinirea angajamentelor implică şi sarcini legislative. Acesta a mai adăugat că CNS a elaborat un proiect de statut pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, care a fost respins de mai multe ori de Parlamentul României.
“Dacă o resping, atunci să ne explice cum intenţionează să îndeplinească angajamentele articolului 11 din Recomandarea 1201. Îi vom asculta. Aşteptăm sugestiile domniilor lor. Noi avem o propunere, noi avem o viziune, dânşii au un angajament. Pentru acest angajament trebuie să aibă şi o viziune proprie”, a explicat Balázs Izsák.
Acesta a anunţat că scrisoarea adresată prim-ministrului este însoţită de 108 pagini de documente, la care se fac referiri în scrisoare. Politicianul a adăugat că este conştient de faptul că aderarea la Schengen nu este condiţionată de drepturile minorităţilor. Pentru partenerii României însă nu poate fi indiferent dacă ţara onorează pe deplin angajamentele sale internaţionale şi este gata de cooperare sinceră şi eficientă cu toate ţările din zona Schengen. De asemenea, acesta a subliniat că aderarea la Consiliul Europei a fost o condiţie pentru aderarea României la spaţiul euro-atlantic. Fără asta, ţara nu ar fi putut adera nici la NATO, nici la UE.
Balázs Izsák şi-a exprimat speranţa că România va fi un stat credibil în perioada premergătoare celei de-a 30-a aniversări a aderării la CoE şi că CNS va putea argumenta că partenerii României pot avea încredere în ea.
La conferinţa de presă a participat şi József Kulcsár Terza, deputat al Alianţei Maghiare din Transilvania, care s-a angajat să depună documentul CNS în Parlamentul României.
