Șantajul americanilor cu dosare: UkrainaGate și România

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Postul american Fox News anunță că un procuror ucrainean de top a dezvăluit în timpul unui interviu acordat avocatului personal al președintelui Trump, Rudy Giuliani, la începutul acestui an, că i s-a cerut să claseze o anchetă implicînd o firmă de gaze naturale care avea legături cu fiul lui Joe Biden. Informațiile din respectivul interviu au fost transmise ieri Congresului american de către inspectorul general al Departamentului de Stat.

Fox News a obținut o copie a notelor lui Giuliani din interviul său din ianuarie 2019 cu procurorul ucrainean concediat, Viktor Shokin, în care acesta a susținut că „investigațiile sale s-au oprit de teama Statelor Unite”.

„Domnul Shokin a încercat să continue ancheta, dar undeva, prin iunie sau iulie 2015, ambasadorul SUA, Geoffrey R. Pyatt, i-a spus că ancheta trebuie să fie tratată cu mănuși albe, altfel spus, potrivit lui Shokin, asta însemnînd să nu facă nimic”, se arată în interviul enunțat. De asemenea, se mai relevă că lui Shokin i se justifica solicitarea prin aceea că Joe Biden a susținut pe durata anchetei acordarea de ajutoare americane pentru Ucraina (pe care ulterior Trump le-a sistat n.n.).

Shokin a fost concediat în aprilie 2016, iar dosarul de care se ocupa a fost „închis de actualul procuror general Yuriy Luțenko”, mai informează canalul Fox News.
Postul amintește și că Biden, potențial contracandidat al lui Trump anul viitor, s-a lăudat într-o înregistrare video că, pe vremea cînd era vicepreședintele lui Obama și se ocupa de Ucraina, a făcut presiuni încununate de succes asupra Kievului să îl concedieze pe procurorul Shokin.

Una peste alta, conform dezvălurilor din presa americană de top, ambasadorii americani din anumite state, ca și liderii de la Casa Albă, obișnuiesc să facă presiuni și chiar să șantajeze acele state pentru închiderea unor dosare penale de mare corupție.

De aici, întrebări legitime: cîte asemenea aranjamente se vor fi făcut de-a lungul anilor într-o țară, România, plasată mult mai profund decît Ucraina în siajul unor cancelarii externe precum cea americană, germană ori franceză, în numele parteneriatelor strategice?
Și oare acesta să fi fost secretul menținerii cu orice preț în funcție a unor figuri din parchetele românești indiferent de acuzațiile cu care acestea se confruntau, ca și al decorării respectivilor de către cancelarii străine pentru așa-zise reușite în războiul anticorupție?
Aceasta să fie și explicația pentru prezența, suspect de des și insuficient argumentat, a unor figuri din sistemul românesc de justiție la sediul anumitor ambasade, vezi recenta petrecere de la ambasada SUA cu participarea procurorului general și a ministrului Justiției?