de Horia Alexandrescu
Nici nu se terminase bine vacarmul național al artificiilor de Revelion, că pe telefon mi-a sosit, enervant, mesajul Ro-alert că în zona mea carantina se mai prelungește cu 7 zile.
Era semnalul că a scos din nou capul Raed Arafat, după ce fusese lăsat pe linie moartă, odată cu ex-ministrul Tătaru, de militarii campaniei de vaccinare. Adică tocmai el, omul cu carantina, să piardă prim-planul?! Oricum, mi-a trimis prima veste proastă din Noul An, reamintindu-mi de bătălia care s-a dat în culise între MAI și MApN pentru gestionarea vaccinării naționale, tranșată evident în favoarea armatei, care pregătise întreaga logistică și coordona campania. Era și timpul ca medicii să se poată ocupa în liniște de imunizarea populației, pentru că, în rest, 2021 va fi anul lui care pe care!
Guvernul Câțu, născut pe repede înainte, dar dorindu-și longevitate, are pandemia pe cap și buzunarele cam goale. Din cale-afară de optimist, premierul declara totuși la instalare: „Garantez o guvernare stabilă și de lungă durată!” Sigur că dinspre opoziția minoritară nu se poate aștepta la cine știe ce, dincolo de mârâielile platonice de pe margine ale PSD-ului și de fumigenele lansate de AUR. Nici marile proteste sindicale, anunțate deja la început de an, nici amenințările primarilor de comune nu par să îngrijoreze premierul, drept care, iată, salariile bugetarilor rămân înghețate inclusiv pentru personalul sanitar, nici școlile nu se deschid curând, creșterea pensiilor se amână pentru toamnă, iar cu alocațiile dublate mai vedem!
E limpede, așadar, că Florin Câțu e decis să joace tare și, la adăpostul combaterii pandemiei, va continua să taie în carne vie, având de rezolvat gaura de 16 miliarde de euro lăsată în buget de fostul ministru de finanțe, cu același nume. Firește, primul ministru așteaptă salvarea de la cele 30,4 miliarde de euro care urmează să ne vină de la UE, prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar tocmai de aici vor începe problemele lui Câțu, adică din chiar interiorul guvernului său. Se știe deja că vicepremierul Dan Barna a cerut ca el să coordoneze banii de reziliență și îl are bine înfipt la Fondurile Europene pe fratele său de cruce Cristian Ghinea, din guvernarea lui Cioloș, cel care îi veghează și acum, de la Bruxelles, pe amândoi.
Nu mai e nici un secret că între Cioloș și Barna se dă o bătălie pe viață și pe moarte pentru câștigarea președinției viitorului partid USR-Plus, congresul ar putea avea loc în februarie și e deci explicabil de ce Dacian Cioloș îl supraveghează pe Barna mai ceva decât o făcea cu Doina Cornea! În virtutea aceleiași bătălii, Cioloș a și tulburat apele coaliției, sărind la ministrul Câmpeanu, deranjat probabil nu atât de traseismul șefului rectorilor, cât mai ales de poziția sa de vârf din țările francofone, ça va bien?! Pe Barna îl mai mârâie și alți useriști, chipurile pentru că ar fi cedat prea mult plusiștilor și tot așa, din aproape în aproape, tensiunile vor escalada, până vom vedea care pe care.
Mai ales că nici liberalii nu rămân datori, dovadă că l-au atacat deja pe ministrul Voiculescu, regretându-l public pe Tătaru și continuând să-l acuze pe Ludovic Orban că ar fi acceptat prea multe din pretențiile USR-Plus! Apropo de asta însă, s-a lansat pe piață teoria că liderul liberal a lăsat anume cartofii fierbinți în mâna useriștilor, să-și rupă ei gâtul cu criza din justiție, cu pandemia din sănătate și cu precedentul banilor europeni! Posibil? Ba bine că nu, dacă nu chiar probabil, dacă ne amintim că la debutul negocierilor pentru formarea coaliției prima împărțeală a vizat nu programul comun, nici funcțiile din guvern, ci tocmai… ministerele! Pe de altă parte, și în interiorul PNL se întețesc atacurile la Orban, nu mai departe decât ieri ieșind la rampă deputatul Florin Roman care anunță că 2021 e anul congresului și că partidul are nevoie de lideri puternici și de o imagine împrospătată. Deci, alt congres la orizont și altă situație de care pe care!
Așa stând lucrurile acum, nu prea văd cum se va descurca premierul Florin Câțu și mai ales cum va putea asigura cu o echipă intrată deja în convulsii politice interne acea guvernare „stabilă și de lungă durată” pe care a promis-o. Să fie vorba, oare, de încă un guvern de tranziție, cum fusese gândit inițial și Cabinetul Orban, când se plănuiau anticipatele?…
Editorial apărut și în Ziua News
