Rusia este îngrijorată de contactele dintre oficialități de la Zagreb și Kiev pe tema „returnării teritoriilor necontrolate” din estul Ucrainei, fapt ce contravine acordurilor de pace de la Minsk, a relatat sâmbătă presa rusă, citând o declarație a MAE de la Moscova, transmite agenția de presă croată HINA.
La sfârșitul lui august, mai multe oficialități croate — printre care fostul ministru al justiției, Vesna Skare-Ozbolt, fostul ministru adjunct de interne Josko Moric și fostul președinte al comisiei guvernamentale pentru refugiați și persoane strămutate, Lovro Pejkoic — au participat la mai multe întâlniri cu oficialități ucrainene la Kiev, a relatat agenția rusă TASS.
Potrivit informațiilor din presă, la reuniuni au fost discutate chestiuni precum „returnarea teritoriilor necontrolate pe baza experienței Croației din anii 1990”, a menționat MAE rus. Aceasta a fost o „experiență negativă”, dat fiind că operațiunile Zagrebului din 1995 s-au concretizat prin 250.000 de refugiați sârbi și numeroase decese, a adăugat MAE rus, făcând referire la Operațiunea Furtuna (lansată la 4 august 1995, soldată cu dispariția efemerei Republici Sârbe Krajina, autoproclamată de secesioniștii sârbi pe circa o treime din teritoriul croat, Operațiunea Furtuna a pus capăt războiului din Croația — n.r.).
„Orice fel de menționare a scenariilor militare față de Donbas (regiune separatistă din estul Ucrainei — n.r.) par deosebit de greșite și de imorale acum, în primele zile ale acordului de încetare a focului în vederea începerii anului școlar, agreat în cadrul formatului Normandia (Germania, Rusia, Ucraina și Franța — n.r.)”, mai scrie MAE rus.
Skare-Ozbolt, Moric, Pejkovic și secretarul de stat în MAE croat, Zdravka Busic, sunt membri ai forței de reacție a guvernului croat pentru cooperarea croato-ucraineană, menționează HINA. Ei au organizat vineri o conferință de presă la Zagreb pentru a explica faptul că țara lor nu face nimic în afara acordurilor de pace de la Minsk și că nu are „o agendă ascunsă”. Oficialitățile croate au insistat că modelul croat a trezit interesul ONU, care ar dori să aplice aceste soluții în încercarea de a rezolva diverse conflicte, din Georgia și până în Siria.
