România a propus spre finanțare în planul Juncker proiecte cifrate la 484 de milioane de euro, sumă de șapte ori mai mică decât cea a proiectelor depuse către Banca Europeană de Investiții de către țara vecină. Peste 90% din valoarea românești vine de la Electrocentrale, companie de stat în pierderi operaționale, sub lupa procurorilor, transmite Digi 24.
Planul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker de a impulsiona investițiile în UE cu 315 miliarde euro și de a crea două milioane de locuri de muncă pe baza unei scheme cuprinzând garanții ale Comisiei Europene, împrumuturi bancare ale BEI și resurse private ale bancherilor, are șanse minime de a reuși în România.
România este într-o poziție mai dificilă decât Bulgaria din punct de vedere al accesării fondurilor din planul Juncker. Aceasta deoarece țara vecină are mai multe proiecte depuse spre analiză pe portalul de investiții, iar acestea sunt mai valoroase și diversificate decât cele ale României. Trei din cele cinci proiecte românești depuse pe portalul de proiecte aparțin Electrocentrale București, companie la care Corpul de control al premierului Dacian Cioloș a găsit nereguli și care înregistrează pierderi din exploatare. Celelalte două proiecte depuse sunt minore, cu o valoare însumată de doar 34 milioane de euro și aparțin la două firme private din județul Constanța.
Valoarea proiectelor bulgărești, inclusiv a celor derulate în colaborare cu țări vecine, este cifrată la 3,18 miliarde euro, iar ariile acoperite sunt mai largi. Găsim pe listă un terminal multimodal (transporturi combinate) în portul Varna în valoare de 432 milioane de euro, realizarea drumului expres Botevgrad – Vidin cu o valoare de peste 400 de milioane euro, proiectul Eastring în valoare de peste două miliarde de euro. Acesta presupune construirea unei conducte de alimentare cu gaze naturale, comună cu Slovacia și Ungaria. Pe listă mai figurează și o rețea de aerodromuri cu destinație turistică situate pe mare, realizată în cooperare cu Grecia. Bulgarii au și două proiecte care presupun realizarea sau modernizarea unor rețele de înaltă tensiune între zona de litoral și centrul țării lor. Țara care însă pare a fi cea mai dornică de a recupera decalajul față de vechile state membre este însă Grecia. Aceasta are depuse nu mai puțin de 40 de proiecte din domeniile transporturi multimodale, transporturi inteligente, mobilitate umană, comunicații și energii regenerabile.
