Aspectul cel mai negativ al regulamentului UE privind cotele obligatorii de migranţi este că ar obliga Europa, Ungaria şi poporului maghiar să primească migranţi, trimiţând invitaţie la milioane de migranţi – a declarat joi Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului, în cadrul şedinţei de informare a guvernului organizată la Budapesta. El a mai spus că Ungaria va revizui anumite cheltuieli la cererea Bruxelles-ului, dar că nu se pune problema reducerii alocaţiilor familiale sau a eliminării reducerii cheltuielilor cu utilităţile pentru familii. La şedinţa de miercuri a cabinetului, prim-ministrul a evocat principalele momente ale summit-ului UE de săptămâna trecută – a relatat ministrul.
El a declarat: decizia privind migraţia, adoptată de Consiliul de Miniştri, este contrară acordului la care au ajuns anterior şefii de stat şi de guvern, potrivit căruia în privinţa problemei migraţiei se vor lua decizii în unanimitate. Prin urmare, guvernul ungar nu şi-a dat acordul la adoptarea deciziei care ar fi confirmat decizia luată de Consiliul de Miniştri la nivelul Consiliului European – a explicat ministrul.
El a subliniat că proiectul legislativ nu se referă doar la cote obligatorii şi la relocare, el prevede inclusiv examinarea de către Ungaria a cel puţin 10 000 de cereri de azil pe an. Pentru aceasta ar trebui să li se permită intrarea în ţară şi ar trebui înfiinţate tabere de primire – a adăugat el.
Ministrul a apreciat că aceste tabere de primire ar deveni rapid ghetouri de migranţi şi, conform prevederilor, nu ar putea fi tabere închise. Acest lucru ar reprezenta un risc foarte grav pentru securitatea şi sănătatea publică – a explicat el.
Gulyás a subliniat: ideea acestor tabere de primire echivalează cu desfiinţarea gardului de frontieră, deoarece oricine depune o cerere de azil la frontieră, ar trebui să i se permită să intre în ţară.
Ministrul a spus că toate guvernele responsabile din Europa Centrală, “unde societăţile sunt încă ferite de toate consecinţele migraţiei”, trebuie să facă totul pentru a opri intrarea în vigoare a “acestei reglementări complet absurde şi demenţiale”. Din acest motiv, prim-ministrul ungar a împiedicat adoptarea de către şefii de stat şi de guvern a unei declaraţii comune cu ocazia summit-ului UE.
Ministrul a declarat: “opinia premierului polonez a fost identică cu a noastră” şi au fost multe ţări care au fost de acord în principiu cu poziţia Ungariei, însă au ajuns la o concluzie diferită din cauza numărului mare de migranţi de pe teritoriul lor, ca în cazul Italiei. Ei au interesul ca “cei care se află la ei în ţară, să fie strămutaţi altundeva” – a subliniat el.
În continuare, ministrul a reamintit că modificarea bugetului UE necesită unanimitate, de aceea adoptarea modificării propuse nu are nicio şansă reală.
Bruxelles-ul a cerut statelor membre să contribuie cu o sumă suplimentară de 98,5 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ suma totală a bugetului pe un an al statului ungar – a precizat ministrul, adăugând: contribuţia Ungariei ar fi, evident, mult mai mică, însă suficient de mare pentru a nu fi acceptată nici măcar de Austria sau de Germania.
Ministrul a subliniat că trebuie clarificate mai multe întrebări, cum ar fi destinaţia sumelor cheltuite de Bruxelles, deoarece banii disponibili ar trebui să fie mai mulţi şi nu mai puţini, de vreme ce Polonia şi Ungaria nu au primit până acum niciun ban. În plus, ţările care au beneficiat de fondul de redresare se plâng că plăţile sunt lente – a adăugat el.
Gulyás a subliniat: conform solicitării Bruxelles-ului, 50 de miliarde de euro ar primi Ucraina, în plus Comisia Europeană vrea să finanţeze plata unor dobânzi şi să cheltuiască pentru migranţi – dar nu pentru protecţia frontierelor -, mai mult, 1,5 miliarde de euro ar fi cheltuiţi pentru mărirea salariilor birocraţilor de la Bruxelles. Ungaria nu îşi poate da acordul la aşa ceva şi, întrucât modificarea bugetului necesită unanimitate, nu există nicio şansă realistă ca o astfel de modificare să fie adoptată – a precizat.
Ministrul a menţionat că recomandările Semestrului European la adresa Ungariei includ eliminarea preţurilor reglementate la energie, adică eliminarea reducerii acordate pentru cheltuielile cu utilităţile, în plus Ungaria ar trebui să reevalueze cheltuielile pentru familii, învăţământ şi sănătate.
Ministrul a declarat că Ungaria va efectua aceste reevaluări, însă “nici nu poate fi vorba despre reducerea alocaţiilor familiale şi cu siguranţă nu se va pune problema eliminării reducerii cheltuielilor cu utilităţile”.
El a adăugat: dacă totul merge bine, va avea loc o creştere rapidă şi semnificativă a salariilor profesorilor, salariul mediu al acestora ar putea ajunge până la 800 000 de forinţi (2100 de euro) într-un an şi jumătate, iar până la sfârşitul mandatul actualului guvern – sau cel târziu până în 2027 -, până la 1 milion de forinţi (2600 de euro).
Ministrul a afirmat că bugetul ungar ar acoperi 87-88% din creşterea salariilor profesorilor până în 2030, şi nu se pune problema ca Ungaria să finanţeze această creştere de salarii în mare parte din bani europeni. El a precizat: creşterea salariilor din învăţământ va avea loc şi fără bani europeni, guvernul este categoric în acest sens, însă ar fi deosebit de important “pentru amploarea şi rapiditatea” aplicării acestei măsuri ca eurodeputaţii stângii ungare să nu atace guvernul ungar.
