Conceput iniţial ca o întâlnire între oameni de afaceri europeni şi americani, Forumul economic de la Davos a devenit treptat un mare rendez-vous al elitei mondiale, economice dar şi politice şi mediatice. In sprijinul acestei afirmaţii, e suficient să enumerăm câteva nume de răsunet : premierul indian Narendra Modi – care a şi deschis această a 48-a ediţie – preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelara germană Angela Merkel – care vor urca miercuri la tribuna de la Davos – preşedinţii brazilian şi argentinian, Michel Temer, respectiv Mauricio Macri, canadianul Justin Trudeau – iată doar o parte din politicienii anunţaţi anul acesta în staţiunea montană din Elveţia.
Printre intelectuali, să-l notăm pe scriitorul israelian Yuval Noah Harari, autorul best-sellerului mondial « Sapiens ». Vine la Davos şi laureata pakistaneză a Nobelului pentru pace Malala Yousafzai. In fine, nu vor lipsi nici starurile. Cântăreţul britanic Elton John şi actriţa australiană Cate Blanchett.
O apariţie ce va face senzaţie, cea a lui Donald Trump…
Donald Trump, prevăzut să urce la tribuna de la Davos vineri, este primul preşedinte american după Bill Clinton în 2000, care vine să le vorbească participanţilor. O intervenţie ce va face fără îndoială senzaţie în contextul în care imprevizibilul locatar de la Casa albă riscă să-i busculeze pe adepţii liberului schimb de la Davos urmând să le promoveze politica şi sloganul său « America First », « America în primul rând ».
Temele de la Davos sunt de obicei foarte consensuale. Anul acesta, organizatorii au ales să pună lucrările sub sloganul : « Să construim un viitor comun într-o lume fracturată ». Cum însă mii de participanţi trebuie să-şi găsească fiecare ceva pe gustul lui, unii se vor apleca asupra celei de-a « 4-a revoluţii industriale », alţii vor discuta despre « viitorul muncii în faţa inteligenţei artificiale şi a automatizării ». In fine, « mizele geostrategice în contextul Brexit », « riscurile financiare », « securitatea alimentară » şi « mobilizarea în faţa epidemiilor » sunt şi ele titlurile unor diverse mese rotunde, seminarii şi proiecţii. In contextul mişcării #MeToo, organizatorii au prevăzut şi o serie de dialoguri şi forumuri pe tema egalităţii bărbaţi-femei. O iniţiatiă binevenită la Davos unde doar o cincime din participanţi sunt participante.
Participanţii de la Davos, plini de optimism
Optimismul este generalizat, cifrele privind creşterea economică mondială sunt excelente. FMI – Fondul monetar internaţional – şi-a anunţat la Davos previziunile pentru 2018-2019 – o premieră. Mai exact, şi-a rectificat fostele previziuni, anunţând cifre şi mai bune, o consecinţă a vastei reforme fiscale din SUA.
Pe de altă parte, o anchetă PricewaterhouseCoopers realizată în rândul a 1.300 de patroni din lumea întreagă demonstrează optimismul acestora, încrederea lor în viitor.
La capătul opus al acestor patroni, restul lumii, adică marea majoritate a planetei. ONGul Oxfam a reamintit, tot la Davos, că 82% din bogăţiile produse anul trecut au mers direct în buzunarul, în mâinile a 1% din populaţia globului. Cu alte cuvinte, inegalităţile cresc pe an ce trece, bogaţii devin tot mai bogaţi în timp ce săracii, devin tot mai săraci.
Ameliorarea conjuncturii economice – cel puţin pentru cei mai înstăriţi dintre oameni – nu trebuie să oculteze însă alte ameninţări. Astfel, patronii din 2018 se tem cel mai mult, sunt îngrijoraţi, nu de crizele financiare precum cea de acum un deceniu ci mai degrabă de terorism, de incertitudinile geopolitice şi de securitatea informatică.
